Camerele agricole
Unul dintre subiectele care a generat cele mai multe reacții a fost proiectul privind crearea camerelor agricole. Fermierii prezenți în sală s-au pronunțat împotriva acestei inițiative, afirmând că proiectul nu a fost consultat suficient cu agricultorii și că propunerile venite din partea sectorului nu au fost luate în considerare.
Lucrez de 25 de ani în agricultură și nu înțeleg de ce se vorbește despre consultări, dacă fermierii nu sunt ascultați. Dacă noi suntem cei care lucrăm în câmp și știm problemele din teren, atunci de ce propunerile noastre nu sunt luate în calcul? De ce se vine în teritoriu și ni se spune că legea este deja aproape gata și că trebuie doar să ne conformăm?, susține Ion Barancean, fermier din raionul Leova.
Reprezentanții Ministerului Agriculturii spun că proiectul a trecut prin mai multe etape de consultare și că discuțiile vor continua.
Proiectul privind camerele agricole a fost consultat în mai multe localități din Republica Moldova, unde au fost invitați producători agricoli și reprezentanți ai autorităților locale. Probabil nu au fost consultate toate persoanele și probabil nu toate propunerile au fost acceptate, dar acesta este modul în care sunt elaborate actele normative, Vasile Șarban, secretar de stat la MAIA.
Ni s-a spus că legea este deja aproape gata și că trebuie să o respectăm. Dar cu cine s-a consultat ministerul? Noi suntem agricultorii și cu noi trebuia să fie discuția adevărată. În condițiile în care avem deja atâtea probleme, nu avem nevoie de încă o structură care să creeze obligații suplimentare, spune Nina Movileanu, fermier din raionul Ungheni.
Am fost la mai multe întâlniri unde s-a discutat despre camerele agricole și am văzut cum au avut loc aceste consultări. S-au prezentat exemple din alte țări, dar nu s-a ținut cont că acolo aceste structuri au fost construite în zeci de ani. Nu poți introduce un asemenea sistem peste noapte fără să ai acordul fermierilor, susține Corcodel Grigore, fermier din raionul Sângerei.
Birocrația și introducerea „cărții câmpului”
Fermierii au vorbit și despre creșterea birocrației în sectorul agricol, în special despre intenția de introducere a cărții câmpului, care ar presupune o evidență detaliată a lucrărilor agricole.
Noi deja lucrăm într-o lipsă enormă de oameni. În multe gospodării fermierul face de toate – dimineața este director, apoi merge în câmp, după aceea se ocupă de utilaje sau de alte lucrări. Dacă mai introducem și registre și evidențe suplimentare, asta înseamnă timp pierdut și costuri în plus pentru personal. Agricultura nu se face din birou, agricultura se face în câmp, susține Nina Movileanu, fermier din raionul Ungheni.
Autoritățile spun că această evidență nu este o inițiativă nouă și că va fi analizată posibilitatea simplificării mecanismului.
Cartea câmpului nu este ceva nou inventat acum. Ea a existat și anterior și are rolul de a asigura o evidență a modului în care este gestionat terenul agricol. În același timp, analizăm cum poate fi simplificată, astfel încât să nu creeze dificultăți suplimentare pentru producătorii agricoli, a explicat Vasile Șarban.
Costurile mari ale inputurilor
O altă problemă discutată a fost creșterea costurilor pentru inputuri agricole, în timp ce prețurile de vânzare pentru producția agricolă rămân foarte mici.
Astăzi agricultura a ajuns într-o situație foarte complicată. Costurile cresc de la un an la altul – motorina, îngrășămintele, semințele – iar producția se vinde la prețuri foarte mici. Nu poți face agricultură când motorina ajunge la peste 30 de lei, îngrășămintele costă mii de lei, iar producția o vinzi cu 2–3 lei. În asemenea condiții este foarte greu să mai reziste o exploatație agricolă. Asta este o utopie. În asemenea condiții fermierii nu pot rezista.
În agricultură se vorbește mult despre reforme frumoase și despre sprijin, dar de multe ori aceste promisiuni sunt doar ca un morcov pus în față. Fermierii aleargă după el, iar când ajung aproape, regulile se schimbă și apar alte condiții.
Eu am lucrat și în domeniul public, dar acum fac agricultură. Nu o fac dintr-un moft, o fac din nevoie. Datoriile care mă apasă sunt mai mari decât dorința mea de a renunța, din acest motiv încă mai fac agricultură și în situația mea sunt mulți colegi, spune Corcodel Grigore, fermier din raionul Sângerei.
Reprezentanții Ministerului Agriculturii spun că autoritățile încearcă să dezvolte programe de sprijin pentru producători.
Ministerul Agriculturii încearcă să creeze cadrul normativ și mecanismele de sprijin necesare pentru producătorii agricoli. În același timp, trebuie să ținem cont că multe măsuri sunt implementate în cadrul unor proceduri instituționale complexe, răspunde Vasile Șarban.
Lipsa procesării în sectorul agricol
Fermierii au atras atenția și asupra lipsei capacităților de procesare, menționând că Republica Moldova continuă să exporte materie primă ieftină și să importe produse procesate scumpe.
Fermierii din sală au menționat: Noi exportăm materie primă ieftină și importăm produse procesate scumpe. Dacă am avea mai multă procesare în țară, fermierii ar putea obține prețuri mai bune pentru producție, iar valoarea adăugată ar rămâne în economia națională.
Agricultorii consideră că este nevoie de dezvoltarea unor puncte mari de procesare, unde fermierii să poată aduce materia primă pentru a fi procesată local.
De cealaltă parte, autoritățile spun că există programe de finanțare pentru dezvoltarea infrastructurii de post-recoltare și procesare.
Există programe finanțate împreună cu partenerii de dezvoltare care vizează infrastructura de post-recoltare și dezvoltarea unor capacități de procesare. Producătorii agricoli pot aplica la aceste programe pentru a dezvolta astfel de investiții, susține Vasile Șarban.
Produsele autohtone pe rafturile magazinelor
Un alt subiect abordat de fermieri a fost prezența redusă a produselor autohtone pe rafturile magazinelor. Agricultorii spun că este nevoie de măsuri care să încurajeze comercializarea într-o proporție mai mare a produselor locale.
Fermierii au menționat: Dacă am avea mai multă procesare și mai mult sprijin pentru producători, produsele autohtone ar putea fi prezente într-o cantitate mult mai mare pe rafturile magazinelor.
Potrivit participanților la discuții, dialogul dintre fermieri și autorități rămâne esențial pentru identificarea soluțiilor la problemele cu care se confruntă sectorul