INTERVIU CU INA BUTUCEL: Cum se pregătește Moldova pentru integrarea în piața agricolă europeană

Republica Moldova se află într-o etapă avansată de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană. Procesul presupune reforme ample în agricultură, dezvoltare rurală și siguranță alimentară, cu un efort susținut de aliniere legislativă, instituțională și tehnică.
 
În toamnă, urmează o rundă importantă de evaluări din partea Comisiei Europene, în care autoritățile vor prezenta progresele realizate și planurile pentru armonizarea cu standardele comunitare.
 
Ce înseamnă acest parcurs pentru sectorul agroalimentar, cum vor fi implicați fermierii și ce beneficii se conturează? Am discutat despre toate acestea cu Ina Butucel, secretar general adjunct al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
 
Care sunt cele mai mari provocări pe care le întâmpină Republica Moldova în transpunerea acquis-ului european în agricultură și siguranță alimentară?
 
Volumul de muncă este unul foarte mare. Toate actele trebuie elaborate corect și bine articulate, astfel încât să corespundă structurii și standardelor legislației europene. Ulterior, acestea sunt supuse consultărilor cu sectorul privat, coordonate interinstituțional și avizate conform procedurilor.
 
În același timp, solicităm și opinia experților Comisiei Europene, pentru ca ceea ce facem să fie durabil și validat. Este nevoie de timp, de implicare și dedicare atât din partea ministerului, cât și a colegilor din instituțiile partenere. Avem procese pe care trebuie să le ajustăm, astfel încât, la momentul aderării, să putem nu doar adopta legislația, ci și să o implementăm eficient.
 
Ce înseamnă, în termeni practici, faptul că suntem „gata de screening bilateral” pentru capitolele 11 și 12? Ce urmează concret după aceste sesiuni?
 
Am răspuns la chestionarele europene pentru Capitolul 11 – Agricultură și dezvoltare rurală, Capitolul 12 – Siguranța alimentară, politici sanitare și fitosanitare, precum și Capitolul 13 – Pescuit și acvacultură; le-am validat la nivel guvernamental și le-am transmis Comisiei Europene. Pe lângă aceste chestionare, am elaborat prezentările de țară – un rezumat focusat și succint care va fi utilizat în cadrul reuniunii bilaterale din luna septembrie.
 
În același timp, Guvernul a identificat provocările majore pe partea de implementare și a stabilit un plan de acțiuni. Este un efort interinstituțional, dar ritmul în care ne mișcăm arată o determinare reală de a avansa rapid în procesul de aderare.
 
Există un calendar intern estimativ pentru adaptarea legislației și instituțiilor implicate, după screeningul bilateral?
 
Avem aprobat Programul Național pentru anii 2025–2028, care conține lista completă a actelor normative ce urmează a fi transpuse, pe ani și instituții. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare are o sarcină foarte complexă, cu directive și regulamente pe mai multe domenii: sănătatea plantelor și animalelor, siguranță alimentară, măsuri de sprijin, dezvoltare rurală, inspecții, controale și cerințe de calitate.
 
Toate acestea sunt esențiale pentru a accesa piața europeană, dar și pentru a oferi produse sigure pe piața internă. Cu cât reușim mai rapid să ne racordăm la aceste standarde, cu atât mai mari sunt beneficiile pentru noi toți – de la producător până la consumator.
 
Cum vor fi implicați fermierii și procesatorii în procesul de armonizare? Care sunt principalele schimbări care îi vizează direct?
 
După elaborarea proiectelor, acestea vor fi consultate public. Fermierii și actorii din lanțul valoric vor fi invitați să vină cu comentarii, propuneri și sugestii. Ministerul are obligația legală de a asigura transparența – prin dezbateri, publicare pe site, diseminare în mass-media.
 
Mai ales acolo unde schimbările sunt mai complexe și au un impact direct, vom comunica clar cum se vor aplica noile reguli, în ce perioadă și ce trebuie făcut. Vom face tot posibilul ca tranziția să fie cât mai accesibilă și predictibilă.
 
Am avut recent o ședință cu asociațiile din sector. A fost un dialog constructiv în care am mers în detalii tehnice. Participanții la ședință au înțeles cât de complex este procesul și că nu este vorba doar de acte, ci de o transformare profundă a modului în care funcționează sectorul.
 
Am agreat cu toții că suntem în aceeași barcă. Important este să vâslim în aceeași direcție. Reticența e firească în fața necunoscutului, dar noi, ca stat, avem angajamente clare, iar mediul privat trebuie să știe că vom merge împreună în acest proces.
 
Cum evaluați gradul de informare al fermierilor despre acest proces?
 
Este un proces nou și e firesc ca anumite lucruri să fie mai puțin cunoscute. De aceea, ne-am propus să organizăm întâlniri frecvente, unde să comunicăm progresul și să răspundem întrebărilor.
 
Rolul asociațiilor este esențial – prin ele, fermierii pot transmite problemele și propunerile. Ministerul a fost și va rămâne deschis la dialog. Până în prezent, am onorat toate solicitările de discuții și vom continua să facem acest lucru.
 
Există domenii în care deja suntem aproape de standardele europene și altele unde decalajul este semnificativ?
 
În anumite domenii suntem în avantaj. ANSA este deja structurată și funcțională după model european, cu procese interne în continuă îmbunătățire și susținere din partea statelor membre. Avem deja un corp legislativ solid pe domeniul siguranței alimentare.
 
Și AIPA este un atu – funcționează de aproape 15 ani, cu o politică de subvenționare revizuită și mecanisme testate. Avem și programul LEADER, un exemplu de succes, iar recent am aprobat o lege care aliniază finanțarea politicii agricole la modelul PAC. Aceste elemente ne oferă un avantaj semnificativ, facilitând o tranziție mai eficientă, având în vedere că dispunem deja de o infrastructură administrativă funcțională și consolidată.
 
Putem susține aceste reforme fără fonduri europene de preaderare?
 
Deocamdată, până în 2027, nu avem acces la aceste fonduri. Dar acest lucru nu ne-a oprit. Suntem pe cont propriu și trebuie să demonstrăm că putem reuși chiar și în aceste condiții.
 
Modul în care Guvernul gestionează procesul de screening, elaborează pozițiile de negociere și pregătește deschiderea capitolelor demonstrează angajamentul ferm față de obiectivul aderării. Când vom avea acces la fonduri, trebuie să fim deja pregătiți să le gestionăm eficient, transparent și conform obiectivelor.
 
Ce înseamnă tot acest efort pentru consumatorul moldovean și imaginea țării în UE?
 
Este important să înțelegem că aceste reforme nu sunt realizate doar pentru a facilita exporturile. Ne dorim ca și cetățenii din Republica Moldova să aibă acces la produse sigure, verificate și conforme cu aceleași standarde de calitate ca cele din Uniunea Europeană, pentru că și acasă avem dreptul la același nivel de siguranță și calitate alimentară. Asta nu înseamnă că azi nu avem produse sigure, dar vrem să extindem această categorie și să creștem acoperirea pieței interne cu produse certe și inofensive.
 
În același timp, reputația noastră ca țară este în joc. Trebuie să demonstrăm că suntem parteneri credibili – capabili să gestionăm fonduri europene, să raportăm corect, să oferim produse sigure, fără suspiciuni. Tot acest proces construiește imaginea noastră de țară pe piața externă.
 
Aderarea la Uniunea Europeană este un angajament colectiv. Fermieri, procesatori, autorități – toți trebuie să colaboreze pentru ca transformarea să fie funcțională și durabilă.
  
Interviul a fost realizat de Agromedia în cadrul unei campanii dedicate procesului de aderare la UE și provocărilor din sectorul agroalimentar. Campania va continua să fie susținută și reflectată constant, în interesul cititorilor și al fermierilor preocupați de viitorul agriculturii în Republica Moldova.