ION TULEI: „Vom planta soiuri moderne, piața cere acum mere pestrițate. Vrem, nu vrem, trebuie să mergem după cerințele cumpărătorului”

Ion Tulei este director agricol al unei companii ce gestionează 130 de hectare de livezi în satul Olănești, raionul Ștefan Vodă. În această perioadă, în cadrul companiei, sunt în toi pregătirile pentru exportul unui lot de mere pe mare în Dubai, via Constanța, transmite AGROMEDIA, cu referire la Europa Liberă.

Toată iarna muncim în această hală unde avem linia de sortare. Mărul se spală, se usucă, se calibrează, apoi îl punem în lăzile în care merge la cumpărător. Containerele au câte 400 kg fiecare. Din ele facem descărcarea pe apă. Asta previne ca merele să nu se bată între ele. Ulterior, merele se rostogolesc pe benzile rulante și sunt calibrate. Avem 6 mese cu diferite calibre, povestește agricultorul.

În compania lui Ion Tulei, condițiile de muncă ale angajaților sunt poate la fel de importante ca și calitatea merelor. Dacă nu respectă standardele europene, producătorul nu poate obține o serie de certificate necesare pentru exportul pe piețele UE și internaționale

Până am ajuns să exportăm pe piețele UE, am trecut certificările internaționale GlobalG.A.P. și GRASP. Sună simplu, dar nu este chiar așa, e nevoie de câțiva ani. Apoi, în fiecare an, avem recertificarea. Noi deja ne-am obișnuit să respectăm aceste cerințe. Considerăm că este ceva normal și chiar un beneficiu pentru consumatori și pentru muncitori.

Toate tehnologiile pe care le-am adus și implementat sunt din Uniunea Europeană. Ne-am dus, am văzut, ne-am consultat, am cumpărat, am adus și am implementat. Pentru a vedea exemple bune de urmat am fost în toată lumea, pot enumera țări ca Polonia, Italia, Germania, mai spune Ion Tulei.

Concurența pe piața europeană a fructelor, dar mai ales a merelor este mare și nu toți producătorii moldoveni își pot face loc acolo.

Citește și: RECOLTAREA MERELOR, O PLĂCERE ATUNCI CÂND AI TEHNOLOGII MODERNE. Detalii despre combina procurată de Ion Tulei

Știm cu toții că Europa deja are supra producere de mere. Nu aș vedea spațiu pentru noi acolo. În Europa noi mergem cu prune. Cu merele facem tot posibilul să ajungem pe piețele arabe și chiar pe cele asiatice. În agricultură, noi nu facem politică, dacă va fi cerere vom reveni și pe piețele tradiționale. Noi suntem cointeresați să vindem și vrem să avem cât mai multe piețe, menționează antreprenorul.

Fermierul cultivă diferite fructe: mere, cireșe, caise, prune, piersici și chiar struguri. Diversificarea culturilor este un factor important, spune antreprenorul.

Am înființat o plantație de cais superintensiv, ceva  nou pentru Republica Moldova, cu anumite portaltoiuri pe care le-am adus din UE și am înregistrat în țara noastră. Este un portaltoi cu vigurozitate slabă și poate fi plantat în sistem intensiv pentru a obține productivitate înaltă.

De asemenea, avem o livadă de 3 hectare de cireș în care veți vedea pelicula pentru protecție antiploaie și, de asemenea, plasa antigrindină.

Anul acesta, am defrișat o parte din plantații. La primăvară, vom planta soiuri moderne de mere. Piața arabă și majoritatea piețelor internaționale cer ca mărul să fie roșu și pestrițat. Sunt gata să plătească mai mult, doar să fie așa cum își doresc: pestrițat. Astfel, noi suntem nevoiți să facem cheltuieli, să defrișăm și să plantăm soiurile care sunt cerute. Mai bine facem acest pas, decât să stăm an de an cu mere ce nu se cumpără.
Vrem, nu vrem, noi trebuie să mergem după cerințele cumpărătorului, spune Ion Tulei.

Potrivit lui Veaceslav Grigoriță șef al Direcției politici în sectorul vegetal, de la Ministerul Agriculturii, din roada nouă, se vor putea exporta fără taxe în Uniunea Europeană până la 80 de mii de tone de mere.

Acolo, deja este un jucător foarte mare, Polonia, care produce anual peste 4 milioane de tone. Sigur că unica problemă nu este doar competiția directă cu unele țări din UE. La nivel de sortiment avem o problemă, susține oficialul.

Vasile Plămădeală, consilier pe probleme de comerț din cadrul Delegației Uniunii Europene la Chișinău, spune că standardele europene înseamnă și altceva.

Aici nu este loc pentru plățile în cash, pentru transmiterea și declararea mărfurilor la o anumită valoare și recepționarea mărfii la altă valoare. Comerțul cu Uniunea Europeană aduce transparență în economie, mai spune Plămădeală.

Potrivit Asociației Moldova-Fruct, harta exporturilor s-a extins în sezonul agricol 2021-22 de la 18 la aproape 30 de țări, merele moldovenești ajungând acum în țările Uniunii Europene, în Asia Centrală, Golful Persic și Africa de Nord. Dar schimbarea nu ar fi fost probabil posibilă dacă producătorii moldoveni nu ar fi îmbrățișat masiv în ultimii ani standarde și tehnologii occidentale, în primul rând din Uniunea Europeană.