MOLDOVA REDUCE DEPENDENȚA ȘI INVESTEȘTE ÎN PRODUCȚIA LOCALĂ DE SEMINȚE BIOLOGICE

Republica Moldova continuă să depindă în mare parte de semințele importate, însă are un potențial uriaș de a dezvolta producția autohtonă, mai ales în sectorul legumicol și la cultura cartofului. Despre această oportunitate a vorbit dr. abilitat în agricultură Petru Iliev, cercetător la Institutul Național de Cercetări Aplicative în Agricultură și Medicină Veterinară, într-un interviu pentru Radio Moldova.
 
Potrivit specialistului, în ultimele decenii, țara a pierdut o mare parte din sistemele tradiționale de producere a semințelor, dar inițiativele recente de cercetare și dezvoltare pot inversa această tendință.
 
Odată cu redobândirea independenței, multe scheme de producere a semințelor tradiționale au fost pierdute, dărâmate, învechite, nu mai funcționează, a explicat Petru Iliev.
 
Totuși, în ultimii ani, au fost făcuți pași concreți pentru relansarea acestui sector. Un exemplu este înființarea unui sistem național pentru producerea cartofului de sămânță.
 
Abia acum am început a dezvolta un sistem de producere a cartofului de semințe în Republica Moldova. Noi am redus importul de cartof de semințe din Uniunea Europeană sau din alte țări de la 2.500 până la 500 - 600 de tone. Adică am salvat aproape 1.600.000 de euro care rămân în țară, a subliniat cercetătorul.
 
În cadrul institutului în care activează, au fost lansate mai multe proiecte strategice, inclusiv construcția unui complex modern de sere pentru multiplicarea soiurilor autohtone adaptate la condițiile climatice ale Moldovei, cu sprijinul financiar al IFAD.
 
Petru Iliev a evidențiat și importanța cercetării genetice în contextul schimbărilor climatice:
 
Pentru a ne adapta mai bine, trebuie să găsim surse genetice mai rezistente, adapteze la stresul termohidric și la bolile care apar odată cu schimbările climatice.
 
Moldova cultivă peste 70 de specii de legume, ceea ce oferă un teren fertil pentru dezvoltarea culturilor biologice și a producției de semințe certificate, inclusiv ecologice.
 
Noi putem produce nu doar semințe, ci semințe biologice. Și atunci am putea deveni un lider în acest segment, să ne facem un nume și, de ce nu, și economie, și bani, a afirmat cercetătorul.
 
În opinia lui Petru Iliev, fermierii ar trebui să adopte o abordare mai durabilă în agricultură:
 
Producătorii trebuie să fie mai creativi. Nu să se gândească numai la aceea că trebuie să obțină cât mai mult, ci și la bunăstarea solului, viitorul copiilor și al țării.
 
Potrivit datelor prezentate de cercetător, aproximativ 70% din semințele utilizate în Republica Moldova sunt încă din import. Totuși, în unele sectoare, precum cerealele, există deja progrese în dezvoltarea soiurilor autohtone.
 
Lucrăm la crearea de soiuri noi, dar și la testarea celor străini. Dacă un soi produs în România, Bulgaria sau Germania se adaptează bine la condițiile noastre, putem să-l înmulțim și să-l menținem. Până la urmă, consumatorul este cel care hotărăște ce să facem și cum să facem, a spus Petru Iliev.
 
Prin valorificarea resurselor genetice autohtone și investiții în cercetare, Republica Moldova ar putea obține o mai mare independență agricolă și avantaje economice majore pe piața regională a semințelor.