OUĂLE ȘI CARNEA DE PUI: VÂNDUTE IEFTIN DE FERMIERI, SCUMPITE DE MAGAZINE ȘI FĂRĂ ACCES PE PIAȚA UE. Ce spun autoritățile

Ferma de păsări din Ciorescu, suburbie a Chișinăului, produce zilnic cca 100 mii de ouă. Sandu Scutaru, proprietarul afacerii, susține că investițiile alocate se cifrează la zeci de milioane de lei, condițiile de creștere corespund standardelor europene, dar marfa nu ajunge dincolo de hotarele R. Moldova. Din această cauză, piața este suprasolicitată și el este obligat să își vândă marfa mai ieftin, care însă ajunge în magazine la un preț dublu.
 
În anul curent, experți ai Comisiei Europene urmau să verifice tehnologiile de producere și implementarea reformelor, dar COVID-ul a dat totul peste cap și vizita în țara noastră nu a avut loc, motiv din care  exportul cu ouă și carne de pui se mai amână. Reprezentanții Ministerului Agriculturii au anunțat că doar trei producători de carne de pasăre şi ouă din Moldova sunt gata să exporte produsele pe piaţa comunitară. Printre ei însă nu se regăsește și fermierul din Ciorescu, chiar dacă, potrivit lui, găinile au toate condițiile pentru a fi acceptate pe piața UE.

"Sunt cuşti euro, de ultimă generaţie care permit o încăpere mai largă. Au gazon artificial, au bare pentru a se urca pe ele. Le permite păsărilor să se relaxeze. În consecinţă, o să iasă un produs calitativ şi bun. Păsările primesc hrană ecologică, pregătită la moara proprie, iar ouăle şi carnea sunt comercializate în magazinele din ţară”, spune Sandu Scutaru, care  este convins că exportul pe piaţa europeană îi va aduce noi oportunităţi de dezvoltare.
 
Autoritățile susțin că, până în prezent, cerinţele înaintate de UE pentru exportul de carne de pasăre şi ouă au fost îndeplinite în proporţie de 90 la sută.
 
Tatiana Nistorică, secretarul de stat la Ministerul Agriculturii, a menționat că agentul economic este obligat să-și aducă în concordanţă unitatea de producere în conformitate cu cerinţele impuse de comunitatea europeană.
 
Una dintre cerințe, care nu a fost încă realizată, este construcţia unei unităţi de procesare a resturilor rămase după sacrificarea animalelor şi păsărilor. Proiectul respectiv costă cca 13,5 milioane de lei, bani pe care factorii de decizia urmează să îi împrumute de la Banca Mondială.
Precizăm că, în 2019, la fermele avicole şi în gospodăriile ţărăneşti au fost crescute peste 4 milioane de păsări, iar producţia de ouă a ajuns la 700 de milioane de bucăţi.
 
AGROMEDIA amintește că în luna mai a anului curent, sase asociații din țara noastră au expediat o scrisoare în adresa ministrului Finanțelor, Sergiu Pușcuța, ministrului Economiei, Sergiu Raileanu și a ministrului Agriculturii, Ion Perju, în care  solicitau extinderea comerțului cu produse agroalimentare printr-un mecanism bine definitivat din punct de vedere fiscal și sanitar, făcând referire la vânzarea puilor, proces stopat de pandemia de COVID-19.

"Propunem comercializarea acestui produs de la poarta fermei sau prin intermediul angrosiștilor la poarta gospodăriei casnice, printr-un mecanism structurizat pentru a fi exclus abuzul autorităților publice locale și aplicarea amenzilor nejustificate", scriau asociațiile.

Potrivit asociațiilor, dacă acest lucru nu se va întâmpla, atunci, imposibilitatea comercializării puilor va crea probleme economice: cum ar fi consumul excesiv de cereale de până la 15 mii de tone pentru creșterea în ferme, majorarea de preț pentru carnea de pui și ouă, costuri suplimentare pentru creștere, transportare, abatorizare, congelare și păstrare.