PERSPECTIVELE AGRICOLE ALE UE 2022-32. Producția de carne și lapte va scădea, la fel și suprafața totală a cerealelor. Oleaginoasele sunt în creștere

Reziliența sectorului agricol al UE a fost puternic testată în ultimii doi ani. Pe lângă perturbările comerciale și creșterea prețurilor mărfurilor cauzate de redresarea post-Covid, invazia rusă a Ucrainei a dus la prețuri și mai mari la inputuri și energie. Ca urmare, inflația alimentară a crescut și comerțul a fost perturbat în continuare. În plus, schimbările climatice au ca rezultat evenimente meteorologice nefavorabile și extreme mai frecvente și focare de boli animale. Sunt câteva din concluziile prezentate în Raportul prezentat de Comisia Europeană la sfârșit de an.

Analiza perspectivelor pe termen mediu vizează producția, consumul și comerțul în sectoarele culturilor arabile, lapte și produse lactate și carne, pe lângă veniturile agricole. Acesta include, de asemenea, un accent special pe securitatea alimentară și prezintă o analiză de scenariu privind evenimentele meteorologice extreme și o alta asupra densităților mai mici de animale din UE. Raportul acoperă perioada până în 2032 și reflectă politicile agricole și comerciale în vigoare în noiembrie 2022.

Producția de lapte și carne va scădea

În lumina acestor perturbări, combinate cu modificări ale tendințelor de consum, analiza prezentată în raportul de perspective prevede o încetinire a creșterii producției în sectoarele agricole majore din UE. În setul dat de ipoteze luate în considerare, producția unor culturi este de așteptat să stagneze sau chiar să scadă ușor, în timp ce producția de lapte și carne ar scădea.

În discursul său de deschidere rostit astăzi la conferința Outlook, comisarul Wojciechowski a spus:

Pentru a obține un sistem alimentar cu adevărat rezistent, trebuie să abordăm problemele care au continuat să afecteze comunitățile noastre agricole – cum ar fi declinul fermelor familiale și creșterea vârstei medii a fermierilor. Aceste evoluții, identificate în cel mai recent recensământ al agriculturii, oferă un semnal de alarmă. Sunt convins că PAC oferă statelor membre un set puternic de instrumente pentru a-și sprijini mai bine comunitățile agricole și pentru a le ajuta să asigure o securitate alimentară durabilă pentru societate. În ultimii ani, am lucrat îndeaproape cu statele membre pentru a elabora planuri strategice puternice. Acum este timpul să începem să le implementăm.

Culturi arabile

Se estimează că suprafața totală a cerealelor din UE va scădea marginal la 57,2 milioane de hectare până în 2032, ca urmare a scăderii orzului și porumbului. UE va rămâne un exportator net de grâu și orz și un importator net de porumb și orez. Consumul alimentar de cereale în UE va crește ușor (+3,9%), dar, pe măsură ce utilizarea furajelor va scădea (-6,1%), se așteaptă ca consumul total intern al UE să rămână stabil.
În ceea ce privește semințele oleaginoase, producția UE este estimată să fie de 33,0 milioane de tone în 2032, o creștere de 2,8 milioane de tone față de 2020-22 (+9,3%). Acest lucru se datorează în mare parte randamentelor care continuă să crească. Cu toate acestea, situația rămâne variată pentru fiecare marfă. Importurile nete de semințe oleaginoase și culturi proteaginoase în UE vor scădea, deoarece UE va produce cu 54,7% mai multe leguminoase și cu 33,3% mai multe boabe de soia.

Lapte și produse lactate

Adoptarea unor practici agricole mai durabile va avea un impact asupra dezvoltării viitoare în sectorul produselor lactate din UE. Sistemele alternative de producție (opuse celor intensive și convenționale) sunt de așteptat să își crească ponderea. Întrucât producția extinsă este favorizată pentru a răspunde preocupărilor legate de mediu, se preconizează că efectivele de lapte vor scădea și vor duce la o scădere a producției de lapte din UE cu 0,2% pe an până în 2032. Cu toate acestea, acest lucru nu va pune în pericol poziția UE ca cel mai mare furnizor mondial de lactate.

Consumul UE este deja matur și ar putea rămâne relativ stabil în viitor. Dintre produsele lactate, consumul de brânză ar putea în continuare să crească. Creșterea cererii de export ar putea susține și producția. Producția de lapte praf degresat va încetini, deoarece comerțul va crește mai puțin din cauza concurenței globale mai puternice. În cazul laptelui praf integral, producția ar putea scădea din cauza pierderilor din comerț, în timp ce utilizarea internă ar putea rămâne relativ stabilă.

Produse din carne

Durabilitatea va juca un rol din ce în ce mai important pe piețele de carne din UE. Producția de carne va fi mai eficientă și mai ecologică, cu sisteme de producție ecologice și extensive în creștere. În ciuda acestor evoluții, consumul de carne în UE este de așteptat să scadă (-1,5 kg pe cap de locuitor pe an), carnea de vită fiind afectată în special, iar carnea de porc înlocuită parțial de păsări de curte. Acest din urmă sector este de fapt singurul care se extinde în ceea ce privește producția și consumul. Aceasta rezultă dintr-o imagine mai sănătoasă a păsărilor în comparație cu alte cărnuri, o mai mare comoditate la preparare, absența constrângerilor religioase privind consumul acesteia și prețul relativ mai ieftin.

Totalul efectivului de vaci din UE este programat să scadă cu 2,8 milioane de capete (9,1%), cu situații diferite în țările UE. După nivelul ridicat din 2022, prețul cărnii de vită este de așteptat să scadă din nou din cauza unei oferte și cererii mai echilibrate. În ceea ce privește carnea de porc, se estimează că producția UE va scădea cu 1% pe an în 2022-32, corespunzând la 2,2 milioane de tone pe toată perioada.

Trecerea la dieta pe bază de plante ar putea duce la o importanță tot mai mare a alternativelor proteice la carne, dar se presupune că acestea reprezintă încă doar o cotă de piață foarte mică.

Scenariul de mediu privind o densitate mai scăzută a animalelor

Raportul din acest an prezintă o analiză de scenariu a impacturilor potențiale de mediu și economice ale unei densități mai scăzute a șeptelului în UE.

Numărul redus de animale ar duce la o producție mai scăzută pentru toate produsele de origine animală. Se așteaptă, de asemenea, că producția de culturi va scădea în general pentru multe culturi din cauza cererii mai scăzute de furaje (adică culturi furajere, cereale și semințe oleaginoase), în timp ce producția de leguminoase crește. Rezultatele așteptate includ și o creștere generală a prețurilor de producător și de consum. Prețurile de producător ar crește în special pentru carnea de porc, ouă și carne de vită.

Reducerea densității animalelor în UE ar putea reduce emisiile medii de amoniac din agricultură cu până la 11% și poluarea medie cu nitrați pe hectar cu până la 12%. Reduceri mai mari (50-60%) sunt de așteptat în regiunile hotspot cu o densitate foarte mare în prezent. Se preconizează că emisiile de gaze cu efect de seră (GES) din UE vor scădea cu 2-13,8%, dar o producție mai scăzută din UE ar duce și la creșterea importurilor. În consecință, emisiile mai scăzute în UE ar fi compensate prin creșterea emisiilor în alte zone ale lumii, ceea ce este cunoscut sub numele de scurgeri de emisii.

Siguranta alimentara

Perspectivele pe termen mediu din acest an oferă o imagine de ansamblu asupra securității alimentare în UE folosind un set selectat de indicatori: rate de autosuficiență, comerț net, diversificarea importurilor și exporturilor și cheltuielile gospodăriilor cu alimente.

UE rămâne autosuficientă în majoritatea produselor considerate în 2032 și este capabilă să genereze surplus, care contribuie la aprovizionarea globală cu alimente, în special pentru grâu și produse lactate. Aceasta reflectă rezultatele reformelor succesive ale PAC de-a lungul anilor, datorită cărora UE continuă să furnizeze alimente abundente, de înaltă calitate, sigure și hrănitoare propriei populații și la nivel global. Cu toate acestea, din cauza condițiilor agroclimatice și de piață, UE va rămâne dependentă de importuri pentru produse precum fructe tropicale, orez și boabe de soia, deși vor fi făcute unele îmbunătățiri.

Nu se așteaptă ca ratele record ale inflației alimentare actuale să aibă un impact persistent asupra ponderii cheltuielilor gospodăriilor cu alimente pe termen mediu. Acest lucru se datorează faptului că este posibil ca consumatorii să își ajusteze obiceiurile de cheltuieli la produse mai de bază dacă prețurile rămân ridicate, mai degrabă decât să-și reducă consumul general de alimente. Totuși, nu va fi surprinzător faptul că recentele crize economice pot contribui potențial la creșterea inegalităților.