POZIȚIA RDCR: POLITICI ECHITABILE PENTRU TOATE CATEGORIILE DE PRODUCĂTORI AGRICOLI

Procesul și modul de subvenționare a întreprinderilor agricole din bugetul de stat a fost și este un subiect care provoacă interesul continuu al opiniei publice. Și aceasta este firesc, deoarece nimic nu vorbește mai tare despre intențiile și activitățile reale ale unui guvern decât modul în care acesta cheltuie banii publici. Dar tocmai pentru că resursele publice sunt limitate, ar trebui să ne asigurăm că acestea se alocă echitabil și servesc interesului diverselor categorii de populație rurală.
 
În ultimii cinci ani, principiile de susținere și criteriile de eligibilitate ale producătorilor agricoli care beneficiază de sprijin financiar sunt reglementate de Legea nr 276/ din 2016, cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural. În rezultatul analizelor efectuate de Rețeaua de Dezvoltare a Comunităților Rurale (RDCR), s-a constat că politica de subvenționare conține un șir de deficiențe, inclusiv în alocarea neechilibrată a resurselor, atât pe sectoare, cât și pe categorii de beneficiari. Astfel, antreprenorii mici și mijlocii de cele mai multe ori sunt marginalizați. Această discrepanță în susținerea producătorilor agricoli poate avea efecte profunde și de lungă durată asupra economiei și distribuției veniturilor în societate.
 
În acest context, Rețeaua de Dezvoltare a Comunităților Rurale (RDCR), la solicitarea membrilor săi, la finalul anului trecut a creat Grupul Tematic de Lucru (GTL) cu scopul de a studia normele juridice care stabilesc „Criteriile de apreciere a categoriilor de producători agricoli mici, medii și mari” și de a identifica modalitățile necesare pentru înlăturarea inegalităților.
 
Drept rezultat, analiza legislației a scos în evidență faptul că metoda de clasificare a întreprinderilor mici și medii, atât în Legea 276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural, cât și Legea nr.179 din 21/07/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii, nu corespunde cu dimensiunea economică reală a producătorilor mici și mijlocii din sectorul agricol. Ba mai mult, acestea depășesc substanțial și standardele stabilite în Uniunea Europeană.
 
Astfel, în cadrul GTL-ului s-au elaborat propuneri pentru perfecționarea legislației actuale prin introducerea unei noi clasificări a producătorilor agricoli. Iar scopul este de a oferi posibilitatea unui număr cât mai mare de fermieri de a avea acces la subvențiile statului, oferite de către Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (AIPA). Dar așa cum modificările sunt în strânsă corelare cu elaborarea noii strategii de dezvoltare a sectorului, pentru perioada 2021- 2027 (noua strategie trebuia să fie elaborată până în 2020) s-a decis de a introduce schimbările, în doua etape:
 
1) perioada de tranziție – ceea ce înseamnă perioada de trecere de la strategia precedentă la cea nouă, adică anii 2021-2022 și
 
2) perioada de post aprobare a strategiei noi și de ajustare a actelor legislative la noile priorități strategice. Aceasta este legată de faptul că unele acte legislative, după aprobarea strategiei noi, pot fi abrogate în totalitate.
 
Astfel, pentru perioada de tranziție, GTL-ul a propus suplinirea Legii nr.276 din 16/12/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural, art. 3, aliniatul 22, cu categoria „producător agricol micro”. Necesitatea de a interveni cu schimbări minime are scopul de a nu crea deficiențe în procesul de subvenționare, dar totodată va oferi posibilitatea unui număr mai mare de antreprenori agricoli, să fie eligibili pentru finanțare.
 
„producător agricol micro” – producător agricol care deține cu drept de proprietate sau posesie şi folosință până la 10 hectare de teren agricol arabil și/sau până la 5 hectare de terenuri ocupate de culturi perene în rod ori până la 20 capete de bovine sau până la 50 capete de porcine, ovine/caprine, și, în orice caz, nu depășește criteriile stabilite pentru întreprinderea mică prin Legea nr. 179 din 21 iulie 2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii;
 
De remarcat că deputatul PAS, Vladimir Bolea a venit cu o inițiativă legislativă asemănătoare în Parlament, doar că, potrivit propunerii lui, a fost comisă o eroare, așa cum în definirea criteriului de „producător agricol micro”, cu referire la sectorul zootehnic, a propus să fie introdusă cifra de 40 de bovine și 50 de porcine/ caprine. Cifra de 40 de bovine este una exagerată pentru realitățile economice din Republica Moldova. Tocmai din acest motiv, membrii GTL-ului propun cifra să se limiteze până la 20 de capete de bovine și doar pentru perioada de tranziție.
 
Așa cum această inițiativă ține de modificări doar până la adoptarea unei noi strategii, grupul de lucru RDCR a identificat o serie de soluții pentru etapa următoare – cea de implementare a noii politici sectoriale. Astfel, se propune de a clasifica categoriile de producători agricoli doar prin dimensiunea economică și adoptarea listei prețurilor de referință „Standard output”. Ceea ce înseamnă că prețurile vor servi drept bază pentru calcularea dimensiunii economice a producătorului agricol, mecanism utilizat de toate țările europene în procesul de subvenționare a sectorului agricol. Astfel, datorită mecanismului de calcul, agricultorul își va putea calcula în mod individual dimensiunea economică, grație unei aplicații care va fi disponibilă pe site-urile oficiale ale instituției responsabile. Prețurile de referință sunt deja în proces de elaborate de proiectul FAO „Metodologia evaluării produsului brut de tip standard (standard output) și teologizării întreprinderilor din Republica Moldova pentru anii 2015-2019” în parteneriat cu Institutul Național de Cercetări Economice și Biroul Național de Statistică.
 
După adoptarea noii Strategii naționale de dezvoltare agricolă şi rurală pentru perioada următoare și planului de acțiuni aferent acestei strategii, RDCR propune de a modifică Legea nr. 276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural, (sau elaborarea unei noi legi), iar în schimbul categoriilor existente de a folosi doar categorisirea bazată pe „dimensiune economică” a producătorului agricol.
 
Se recomandă următoarele patru categorii principale de producători agricoli:
 
producător agricol micro - producător agricol activ care se încadrează într-o dimensiune economică de până la 50 000 lei;
 
producător agricol mic – producător agricol activ care se încadrează într-o dimensiune economică de 50 000 și 200 000 lei;
 
producător agricol mijlociu– producător agricol active care se încadrează într-o dimensiune economică de până la 1,25 milioane lei;
 
producător agricol mare – producător agricol activ care se încadrează într-o dimensiune economică mai mare de 1,25 milioane lei.
 
Aceste 4 categorii mai includ 10 subcategorii, dar care încă sunt subiect de discuție și analiză ce vor fi definitivate în funcție de prioritățile strategiei noi ale sectorului.
Recomandările și soluțiile identificate în cadrul GTL-ului au venit după o cercetare efectuată timp de un an, în care au fost implicați numeroși actori vizați în procesul de subvenționare. Iar mecanismele propuse au fost racordate la standardele Uniunii Europene.
 
GTL-ul este o structură formată în cadrul RDCR, care are scopul de a discuta cele mai stringente probleme din domeniul agro rural. Iar în urma analizelor să fie elaborate recomandări de politici și modificare ale legislației, care să favorizeze dezvoltarea mediului rural.
 
Reamintim că RDCR este o platformă care cheamă la dialog societatea civilă, reprezentanții instituțiilor de stat, reprezentanții APL-urilor locale și regionale și antreprenori din sectorul agro rural. RDCR a fost creată în cadrul proiectului „Implicarea societății civile în îmbunătățirea politicilor și promovarea modelelor eficiente de dezvoltare rurală”, finanțat de Delegația Comisiei Europene din Republica Moldova și implementat de către Federația Agricultorilor din Moldova (FARM), în parteneriat cu Federația Agricultorilor „Fermierul” (România), ONG „Workshop of Solutions” (Letonia) și Rețeaua Națională LEADER din Republica Moldova.