Rezervele de apă din lacul de acumulare care au susținut debitul Nistrului s-au consumat, iar râul depinde acum de aportul natural de apă din Carpați. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, explică faptul că situația face parte dintr-un deficit regional, care afectează și Prutul și Dunărea.
Avem o situație critică la nivel de regiune, pe toate râurile. Nu vorbim despre Nistru ca despre un caz separat. Așa cum a fost afectată Dunărea, așa cum a fost afectat Prutul, este afectat și Nistrul. Trebuie să înțelegem că avem un deficit de apă la nivel regional, a declarat ministrul.
Potrivit lui Gheorghe Hajder, curgerea râului a fost susținută până acum de apa acumulată anterior. În condițiile în care situația nu s-a îmbunătățit, această rezervă a fost utilizată, iar cantitatea de apă care ajunge în Republica Moldova reflectă tot mai mult aportul din amonte.
Rezerva respectivă a fost folosită, iar în acest moment debitul este cel care vine din Munții Carpați. Ceea ce vine din munți trece prin lacul de acumulare și ajunge în Republica Moldova. Dacă nu ar fi existat acest lac, situația s-ar fi produs cu multe luni mai devreme, a explicat Gheorghe Hajder.
Ministrul a semnalat și reducerea debitului Prutului, de la 24 la 14 metri cubi pe secundă. Diferența reprezintă o scădere de aproximativ 42%, însă declarația nu precizează perioada comparației sau punctul în care au fost efectuate măsurătorile.
Vorbim despre o scădere considerabilă, care se resimte puternic. Același lucru s-a întâmplat și cu Nistrul, pentru că rezervele, la un moment dat, s-au epuizat, iar astăzi primim exact ceea ce ne oferă natura, a spus ministrul.
Declarațiile evidențiază rolul acumulărilor de apă în atenuarea efectelor perioadelor secetoase, dar și limitele acestora atunci când aportul natural rămâne redus. Pentru agricultură, diminuarea debitelor este relevantă prin disponibilitatea apei pentru irigare. În intervenția sa, Gheorghe Hajder nu a anunțat restricții noi privind utilizarea apei.
Amintim că, anterior, președinta Maia Sandu a avertizat asupra riscului unei crize a apei și a cerut Guvernului, primăriilor și instituțiilor responsabile să pregătească stațiile de captare pentru nivelurile scăzute ale Nistrului și Prutului și să identifice surse alternative pentru alimentarea localităților. Șefa statului a subliniat și necesitatea investițiilor pe termen lung în crearea rezervelor de apă, modernizarea infrastructurii și reducerea pierderilor din rețele.
