Vitalie Gorincioi, președinte al Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe Moldova Fruct menționează că, producătorii au astăzi nevoie nu doar de suport financiar, dar și logistic, tehnologic, să fie îndrumați cum să obțină o recoltă bogată, utilizând produsele de protecție corecte, dar și cu posibilitatea de a o vinde pe orice piață.
„Este important să producem fructe respectând normele maxime admisibile de reziduuri, nu doar pentru ale vinde pe piața Uniunii Europene, dar și pentru piața internă. Împreună cu instituțiile statului, companiile producătoare și distribuitoare de pesticide, partenerii de dezvoltare vom depăși această perioadă grea și ulterior va fi mai simplu să facem față cerințelor”, spune Vitalie Gorincioi.
Pentru a discuta despre accesul la produse sigure și performante de uz fitosanitar instituțiile abilitate ale statului și reprezentanții companiilor producătoare de PUF (produse de uz fitosanitar) au fost invitați la dialog. Discuțiile s-au desfășurat în cadrul unui atelier de lucru, organizat de Asociația Moldova Fruct cu suportul proiectului USAID Agricultura Performantă în Moldova, în cadrul programului „Parteneriate la dezvoltarea protecției integrate și fertilizării în plantațiile pomicole” la care au participat mai mult de 50 de persoane.
Igor Copacinschi, directorul Reprezentanței Bayer CropScience în Republica Moldova subliniază că cele mai mari probleme la capitolul respectării normelor maxime admisibile de reziduuri în fructe le au producătorii mici.
„Trebuie să fie o cultură a aplicării produselor de uz fitosanitar, să privim în perspectivă la reziduurile care vor rămâne în fructe după ce eliminăm un anumit dăunător sau boală”, spune Igor Copacinschi.
Nicolae Pascal este un producător agricol de la Telenești care în acest an testează un soi de măr pretabil pentru agricultura biologică în parteneriat cu o companie olandeză.
„Am primit mai multe condiții în schema de protecție, una dintre ele este utilizarea obligatorie a feromonilor. Cred că în următorii 2-3 de ani vom trece toți treptat la feromoni. I-am testat în livadă și am avut efect foarte bun, voi testa în continuare și la sâmburoase. Este necesar de a simplifica la maxim procedura de înregistrare și import a feromonilor”, a menționat producătorul.
Feromonii au fost incluși în ultimele două decenii în sistemele de combatere biologică a insectelor dăunătoare. Aceștia servesc la avertizarea pentru stabilirea momentelor de aplicare a tratamentelor chimice, la stabilirea exactă a ariei de răspândire și la supravegherea nivelului populațiilor insectelor dăunătoare din pomicultură. În ultimii ani feromonii sunt utilizați pentru dezorientarea în masă a unor dăunători majori pentru pomicultura țării, precum viermele merelor (Cydia pomonella) și molia orientală a fructelor (Grapholita molesta). Deși feromonii pot determina reducerea substanțială a numărului de tratamente sau în unele cazuri eliminarea totală a acestora, participanții la atelierul de lucru au evidențiat lacunele în normele legale ce reglementează plasarea pe piață a produselor pe bază de feromoni și au propus preluarea practicilor relevante din SUA și UE.
La capitolul PUF, producătorii solicită înregistrarea mai multor produse, inclusiv biologice, spre exemplu, pentru tratamentele pre-recoltare la sâmburoase care ar permite o durată mai mare de păstrare a fructelor.
„Avem înregistrate 85 de produse prin procedura de recunoaștere a omologărilor din țările membre UE și în continuare avem dosare care se examinează”, spune Nicolae Danilov, vice director al Centrului de Stat pentru Atestarea și Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar și a Fertilizanților.
La rândul lor, companiile producătoare de PUF afirmă că, sunt alocate resurse enorme pentru cercetare și dezvoltare a produselor noi pe bază de noi molecule de generație nouă.
„Putem aduce și în Moldova aceste produse prin procedura de recunoaștere, suntem lideri la omologarea produselor prin această procedură. Este un proces ușor și simplu. Din păcate, radierea produselor din registru are loc cu o viteză mai mare decât timpul în care izbutim să aducem pe piață produse noi. Compania noastră are în portofoliu și produse bio omologate în mai multe țări din UE, facem tot ce este posibil pentru a le aduce și în Moldova”, afirmă Igor Stratulat, reprezentant al companiei Corteva în R. Moldova.
Ce se întâmplă cu ambalajele după utilizarea produselor de uz fitosanitar?
Republica Moldova are câteva legi și hotărâri care stipulează ce se întâmplă cu ambalajele utilizate în circuitul PUF. Hotărârea de Guvern nr. 561 din 2020 include un regulament privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, este o completare a Legii 209/2016 și prevede o serie de termeni și proceduri.
„Mecanismul de executare al acestei legi este neclar și este unul declarativ. Este necesară crearea parteneriatelor publice-private în care să participe agenții economici pentru a crea platforme regionale de colectare și procesare a acestor ambalaje sau își asumă statul această misiune ”, spune Valeriu Streleț, director al companiei Bioprotect.
Participanții la atelierul de lucru au stabilit să organizeze discuții axate pe fiecare subiect separat pentru a identifica cele mai bune soluții. Iurie Fală, director executiv al Moldova Fruct a concluzionat: „Strategia Asociației prevede ca fructele noastre să fie competitive pe diferite piețe, dar competitive ar însemna că trebuie să fie aliniate la aceleași standarde europene sau din alte țări. Cerințele vor fi tot mai riguroase, referitor la utilizarea pesticidelor, aceasta va duce inevitabil la creșterea prețurilor de producere. Pentru a face față tuturor provocărilor este necesar să obținem fructe calitative și inofensive pe care să le vindem la prețuri competitive”.