Soiul de struguri ”Moldova” este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate din țara noastră. Este primul soi rezistent pe timp de iarnă și la patogeni. În urma finanțării din partea statului, în anii 80, acest soi s-a sădit pe 14 mii de hectare în toate zonele țării. Potrivit ziarului național. md, strugurii ”Moldova”, inventați la Chișinău, în prezent ocupă 70% din soiurile de masă roșii în regiunea Krasnodar, peste 50 la sută din toate soiurile de masă din Republica Moldova și peste 30% din suprafețele de viță-de-vie din Crimeea.
”Moldova nu ar fi fost cunoscută în Europa, în statele CSI, dacă acum 30 de ani, la Institutul Național al Viei și Vinului, pe care am avut onoarea să-l conduc 11 ani, nu s-ar fi obținut soiul de struguri de masă „Moldova”. O adevărată mândrie pentru noi”, a menționat academicianul Boris Gaina, vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei, coordonator al Secției Științe ale Vieții a AȘM.
Pe lângă strugurii ”Moldova”, și alte soiuri au ajuns renumite și preluate de România, Bulgaria, Italia, China, Maroc și alte țări. Este vorba despre soiurile: ”Suruceni Alb”, ”Codreanca”, ”Prezentabil” și “Aperen Roz”.
”Și la soiurile pentru vinuri avem realizări notabile. De exemplu, doar soiul „Viorica” a selecționerilor moldoveni ocupă actualmente peste 380 ha, iar vinurile obținute din această nouă varietate de viță-de-vie a adus în palmaresul colecției de vinuri, pe parcursul a doar cinci ani, 21 de medalii de aur și argint. Eu mă mândresc cu faptul că am fost onorat cu dreptul de coautor la soiurile ”Legenda”, ”Riton” și ”Luminița”, vinurile din aceste soiuri au calități excelente și rezistență la factorii biotici și abiotici”, a afirmat savantul.
În acest an, la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecția Plantelor, au fost lansate soiuri noi destinate zonei de centru și nord a Moldovei, cum sunt: ”Augustina”, ”Nistreana”, ”Alexandrina” și “Ametist”. Acești struguri vor servi fundalul obținerii vinurilor ecologice și a strugurilor pentru alimentația curativă.
”Avantajul lor constă în înalta productivitate - mai mult de 10-12 tone la hectar fără irigare, înalte calități organoleptice, competitivitate pe piețele internaționale. Aceste varietăți noi vin să extindă viticultura în țara noastră în zonele de Centru și Nord, așa cum afirma academicianul vinificator Petru Ungurean, care a apreciat înalt multitudinea de microzone originale pentru cultura viței de vie și calitatea înaltă a vinurilor”, a spus Boris Gaina.
Republica Moldova ocupă locul 13 în lume după suprafețele plantate cu viță de vie.