ZAHĂRUL S-AR PUTEA SCUMPI CU 11%: Producătorii cer reexaminarea majorării TVA

Zahărul s-ar putea scumpi la raft cu aproximativ 11%, iar cultivatorii de sfeclă riscă să se confrunte cu reducerea contractelor și a suprafețelor cultivate, dacă Parlamentul aprobă majorarea TVA de la 8% la 20%. Avertizarea vine din partea Uniunii Producătorilor de Zahăr din Moldova (UPZM), care solicită reexaminarea propunerii și susține că noua povară fiscală se suprapune unei crize deja profunde în sector.
 
Potrivit unui comunicat publicat de UPZM la 30 septembrie, industria zahărului este afectată simultan de costurile energetice ridicate, scumpirea inputurilor agricole, condițiile climaterice dificile, presiunea importurilor și lipsa sprijinului promis cultivatorilor de sfeclă. În aceste condiții, organizația avertizează că majorarea TVA poate accelera restrângerea producției locale și poate pune în pericol funcționarea capacităților industriale.
 
Trecerea de la o cotă de 8% la una de 20% reprezintă o majorare cu 12 puncte procentuale, echivalentă cu o creștere de 150% a cotei actuale. UPZM susține că efectele măsurii se vor resimți în întregul lanț economic, de la agricultorii care cultivă sfeclă până la procesatori și consumatori.
 
Majorarea TVA nu vine izolat, ci însoțită de un cumul de alți factori cu impact negativ asupra sectorului. Taxa pe valoare adăugată majorată se suprapune costurilor energetice ridicate, anilor agricoli dificili, presiunii importurilor nereglementate din Serbia și Belarus, și lipsei sprijinului promis agricultorilor. Împreună, acești factori pun în pericol existența întregii ramuri. În plin proces de aderare la UE, Moldova riscă inclusiv să piardă investițiile europene de peste 130 de milioane de euro realizate în această industrie, declară Inga Pascal, directoarea executivă a UPZM.
 
Potrivit estimării UPZM, majorarea TVA ar putea determina o creștere de aproximativ 11% a prețului zahărului la raft. Organizația atrage atenția că măsura este propusă într-o perioadă în care gospodăriile resimt deja creșterea costului vieții.
 
Conform datelor prezentate în comunicat, în august 2026 inflația anuală a fost de 7%, iar produsele alimentare s-au scumpit cu 4,7%. În aceeași perioadă, zahărul s-a ieftinit cu 0,9% față de anul precedent. UPZM avertizează că majorarea TVA poate inversa această evoluție, cu un impact mai pronunțat asupra familiilor cu venituri reduse.
 
Povara ar fi resimțită direct în special de persoanele care cumpără zahăr pentru consumul casnic: prepararea dulcețurilor, compoturilor și prăjiturilor sau îndulcirea ceaiului și cafelei.
 
Uniunea susține că aplicarea unei cote de TVA de 20% pentru zahăr reprezintă o opțiune de politică fiscală națională, nu o obligație impusă de procesul de aderare la Uniunea Europeană.
 
În sprijinul acestei poziții, organizația prezintă cotele aplicate zahărului în mai multe state membre: 7% în Germania, 11% în România, 10% în Italia, 13% în Croația și 0% în Irlanda. Potrivit UPZM, prin majorarea propusă, Republica Moldova ar ajunge să taxeze zahărul mai mult decât aceste țări.
 
Organizația contestă și tratamentul fiscal diferit față de alte produse alimentare. Potrivit comunicatului, politica fiscală menține TVA de 8% pentru pâine, lapte și anumite fructe și legume și prevede cote reduse pentru alte produse agricole, în timp ce pentru zahăr este propusă trecerea directă de la 8% la 20%. UPZM consideră că această diferențiere nu are o justificare economică suficientă.
 
O altă preocupare a producătorilor ține de posibila orientare a cumpărătorilor către surse alternative de aprovizionare, dacă zahărul comercializat pe piața locală se scumpește.
 
UPZM avertizează că diferențele de preț pot stimula micul trafic transfrontalier, comerțul informal și contrabanda. Organizația invocă faptul că, potrivit informațiilor prezentate în comunicat, zahărul nu este supus TVA în regiunea transnistreană, România aplică o cotă de 11%, iar Ucraina are costuri mai mici.
 
În viziunea Uniunii, transferarea unei părți a consumului către aceste surse ar reduce vânzările producătorilor locali și ar putea diminua încasările fiscale ale statului.
 
Potrivit UPZM, autorul proiectului justifică majorarea TVA inclusiv prin obiective de sănătate publică. Organizația consideră însă că măsurile pentru descurajarea consumului excesiv ar trebui să vizeze produsele cu un conținut ridicat de zahăr, nu zahărul utilizat ca materie primă.
 
Uniunea susține că, în forma propusă, măsura nu garantează reducerea consumului acestor produse. În schimb, procesatorii ar putea înlocui zahărul autohton cu zahăr din import, ceea ce ar afecta producția locală fără ca obiectivul de sănătate publică să fie atins.
 
UPZM mai argumentează că o cotă mai mare de TVA nu înseamnă automat o creștere proporțională a veniturilor bugetare.
 
Potrivit organizației, aproximativ jumătate din zahărul comercializat pe piața locală este destinat industriei procesatoare. Pentru acest segment, TVA achitată la cumpărarea zahărului este deductibilă, astfel încât majorarea are, în principiu, un impact neutru asupra încasărilor bugetare definitive.
 
În consecință, diferența dintre cota de 8% și cea de 20% nu s-ar transforma integral în venit suplimentar la buget, susține Uniunea, în timp ce consumatorii care cumpără zahăr din magazine pentru uz propriu ar suporta direct scumpirea.
 
Pentru agricultori, riscul principal este reducerea cererii de sfeclă de zahăr, în cazul restrângerii activității fabricilor. UPZM subliniază că industria reprezintă un lanț economic care include cultivarea sfeclei, transportul, procesarea industrială și serviciile conexe.
 
Conform datelor prezentate de organizație, sectorul are o capacitate de producție de aproximativ 100.000 de tone de zahăr anual și generează mii de locuri de muncă directe și indirecte.
 
Reducerea producției autohtone ar însemna mai puțină sfeclă contractată, diminuarea suprafețelor cultivate și pierderi pentru fermieri. Efectele s-ar extinde și asupra transportatorilor, prestatorilor de servicii și altor activități economice care depind de funcționarea industriei.
 
UPZM susține că majorarea TVA ar interveni peste o acumulare de dificultăți: costuri ridicate la gaze și energie electrică, inputuri agricole mai scumpe, efectele secetei și înghețurilor din ultimii ani și lipsa sprijinului promis cultivatorilor de sfeclă.
 
La acestea se adaugă, potrivit organizației, presiunea importurilor din Serbia și Belarus. Uniunea afirmă că piața a rămas de mai bine de jumătate de an fără un mecanism clar și funcțional de reglementare a importurilor.
 
Potrivit datelor sectorului citate în comunicat, pierderile celor doi producători de zahăr au depășit 330 de milioane de lei în ultimul an financiar.
 
Organizația avertizează că suprapunerea acestor factori poate conduce la scăderea vânzărilor și a producției, urmată de reducerea sau chiar închiderea capacităților industriale. O eventuală dispariție a producției autohtone ar crește dependența Republicii Moldova de importurile de zahăr.
 
Potrivit UPZM, în industria zahărului din Republica Moldova au fost realizate investiții europene de peste 130 de milioane de euro. Organizația avertizează că deteriorarea condițiilor de activitate poate determina reducerea sau retragerea acestor investiții chiar în perioada pregătirilor pentru aderarea țării la Uniunea Europeană.
 
În acest context, Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova solicită Parlamentului să reexamineze propunerea de majorare a TVA de la 8% la 20%. Organizația susține că efectele trebuie analizate asupra întregului sector, deoarece noua povară fiscală, adăugată presiunilor existente, poate duce la restrângerea și chiar la dispariția industriei zahărului din Republica Moldova.