CONSUMUL MOLDOVEI DEPĂȘEȘTE PIB-UL. Soluția: Economia circulară

Anul 2023 a reconfirmat tendințele dezechilibrului economic din Republica Moldova. Conform datelor publicate de World Bank Group, cheltuielile pentru consumul final au atins 103,32% din PIB – o valoare considerabil peste limita recomandată de OECD, unde media sustenabilă este de aproximativ 60%, scrie e-Circular.
 
Acest rezultat semnalează o vulnerabilitate majoră: moldovenii consumă mai mult decât produce economia națională. Principalele cauze identificate țin de importurile masive de bunuri, dependența de remitențe și cheltuielile publice mari, amplificate de creșterea costurilor la produse și servicii. Astfel, consumul intern este alimentat din resurse externe, fără un aport proporțional în PIB.
 
Sistemul „extrage-produce-aruncă” domină economia
Economia Moldovei, la fel ca multe altele, este încă structurată liniar, în care cultura consumului stimulează achizițiile frecvente prin marketing agresiv și produse cu durată scurtă de viață. Fast fashion, electronicele și plasticul de unică folosință sunt doar câteva exemple ale obsolescenței planificate. Aceste practici susțin creșterea economică pe termen scurt, dar generează dezechilibre pe termen lung.
 
În acest context, importurile au o pondere înaltă. Moldova aduce din exterior majoritatea bunurilor de consum, inclusiv produse alimentare, textile, electrocasnice, ceea ce afectează competitivitatea industriei interne. Un exemplu relevant este sectorul textil: în 2024 au fost importate peste 54.000 tone de articole textile, dintre care 3.400 tone haine second-hand. Industria locală a scăzut cu 16% la îmbrăcăminte și 9% la produse textile, între 2018 și 2022.
 
Remitențele stimulează consumul, dar nu economia
Remitențele – sumele de bani trimise de moldovenii din diaspora – contribuie direct la consumul final, dar nu se regăsesc în PIB. Ele sunt direcționate spre achiziții imediate, adesea din import, în loc să fie investite în producție sau afaceri locale. Această situație accentuează dezechilibrul între cerere și ofertă și slăbește capacitatea economiei de a genera valoare adăugată internă.
 
Soluția: Tranziția către economia circulară
Pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung, experții susțin adoptarea unui model de economie circulară. Acesta presupune reducerea consumului de resurse noi, prelungirea duratei de viață a produselor și încurajarea serviciilor alternative – de la reparații și recondiționări, la închiriere și reutilizare.
 
Un astfel de model economic poate contribui nu doar la reducerea poluării și a deșeurilor, ci și la consolidarea unei economii mai reziliente. De exemplu, producția de compost din deșeuri organice sau ambalajele biodegradabile locale pot înlocui importurile costisitoare și dăunătoare. Totodată, noile industrii verzi, cum ar fi reciclarea și recuperarea de materii prime, devin surse de locuri de muncă și inovație.
 
Contrar temerilor, integrarea principiilor economiei circulare nu va duce la o scădere a PIB-ului. Din contră, aceasta oferă oportunități pentru noi modele de afaceri, generând valoare adăugată prin eficiență și inovație. Moldova are potențialul de a transforma provocările economice actuale într-un avantaj competitiv, printr-o tranziție strategică spre sustenabilitate.