Pe 7 hectare de teren certificate ecologic, ferma olandeză Ekoto deține culturi arabile, inclusiv peste 30 de tipuri diferite de legume și plante aromatice cultivate în benzi. Un tânăr fermier din regiunea sudică a Țărilor de Jos a dezvoltat un model de afaceri durabil bazat pe utilizarea eficientă a resurselor naturale în ferma sa vegetală.
ALTERNATIVE LOCALE, ORGANICE OFERITE DE TÂNĂRUL FERMIER
Ferma a fost înființată de un tânăr fermier, Ivar van Dorst, în 2020. Motivația sa a fost să ofere alternative locale, organice, la produsele de zi cu zi, cum ar fi ceaiul și fasolea. Ivar a crescut la ferma familiei și, deși părinții părăsiseră deja agricultura, el era deja conștient de provocările legate de această profesie. Fermierul olandez a spus: „Am avut în vedere încă de la început că trebuie să-mi câștig existența din fermă, dar și să găsesc modalități de a mă asigura că ferma poate face față factorilor externi, cum ar fi schimbările climatice”. În primul său an ca fermier, van Dorst a decis să se concentreze asupra culturilor care cresc cel mai bine una lângă cealaltă. De atunci, în fiecare an, a adăugat noi elemente, orientându-se spre cultivarea speciilor care să îi aducă și avantaje financiare. Vânzarea producțiilor obținute se face direct, prin magazinul propriu și prin livrări către consumatorii finali, dar și cafenele, brutării și alte mici afaceri locale care apreciază cutiile cu legume și verdețuri produse de tânărul fermier.
SISTEMUL DE CULTURI DIN FERMĂ. ROTAȚIA ȘI SEMĂNATUL ÎN BENZI
Sistemul de cultivare în benzi adoptat la ferma Ekoto este alcătuit dintr-o rotație de cinci culturi: o cultură de cereale (în principal ovăz), o cultură de legume (ex. dovleac), o cultură de leguminoase pentru fixarea azotului, mai multe legume și o „cultură experimentală”. Ivar van Dorst și echipa sa aplică sistemul pe majoritatea parcelelor pe care le lucrează. Ei testează combinații de culturi pentru a determina care sunt cele mai eficiente. Pentru benzile care au 6 metri lățime este folosit GPS-ul pentru a asigura accesul mașinilor agricole. Metoda culturilor în bandă crește biodiversitatea și îngreunează răspândirea dăunătorilor și a bolilor. Aceasta se traduce prin costuri mai mici cu inputurile și asigurarea unui mediu mai sănătos pentru oamenii care lucrează în fermă, dar și produse mai bune pentru consumatori.
Marginile parcelelor sunt cultivate cu flori care atrag insectele benefice și servesc drept tampon împotriva dăunătorilor, cum ar fi melcii. van Dorst a testat în cultură diferite soiuri de fasole, iar combinația dintre fasole, respectiv coada șoricelului și mușețel pentru ceai a fost o reușită. Chiar dacă fasolea suferă foarte mult din cauza atacului afidelor, ierburile și florile din apropiere atrag entomofauna utilă, cum ar fi buburuzele, care se hrănesc cu afide și limitează în mod natural daunele aduse culturii de fasole.
50 DE SOIURI RUSTICE DE FASOLE
Deoarece există un interes în creștere pentru fasole, mai ales din soiurile vechi autohtone, ferma olandezului Ivar derulează în prezent un proiect de cercetare cu finanțare locală pentru a experimenta eficiența culturii de fasole la recoltarea în bandă. El a obținut 50 de soiuri de fasole dintr-o bancă de semințe și acum efectuează teste în teren. Ivar van Dorst și echipa sa ar dori să ducă mai departe acest model de afaceri inovator bazat pe recoltarea în bandă. ”Mi-ar plăcea să continui să extind cultivarea fasolei în Europa, abordând distribuția și modelul de afaceri și promovarea fasolei ca o cultură viabilă pentru fermierii europeni”, a spus producătorul olandez, citat de agriland.ie