Uleiul de floarea-soarelui este apreciat datorită conţinutului său ridicat de acid linoleic şi acid oleic (acizi graşi nesaturaţi), care reprezintă 85-90% din compoziţia acizilor graşi, conținutului scăzut în grăsimi saturate şi colesterol, precum şi conţinutului ridicat în vitamine (E, B5, B3, B1, K, A, D) și lipsa substanţelor antinutriţionale sau toxice.
Uleiul de floarea-soarelui este preferat la gătit datorită punctului ridicat de fumegare (207°C pentru uleiul nerafinat şi 230°C pentru uleiul rafinat) şi absenţei acidului linolenic, care catalizează în polimeri atunci când este încălzit.
Fosfatidele rezultate în timpul extragerii uleiului sunt folosite la fabricarea lecitinei, care este utilizată în industria alimentară în diferite scopuri: în panificaţie, la prepararea ciocolatei, a prăjiturilor şi a mezelurilor.
Din miezul de floarea-soarelui se fac făină, concentrate proteice (70% proteină) şi izolate proteice (85-90% proteină). Încorporarea a 8-15% făină de floarea-soarelui în făina de grâu sporeşte densitatea aluatului şi reduce volumul acestuia. Făina de floarea-soarelui, datorită conţinutului ridicat de proteină şi digestibilităţii sale ridicate (90%), poate fi folosită cu succes în alimentaţia copiilor.
Utilizări în hrana animalelor
Turtele (rezultate în cazul obţinerii uleiului prin presare) şi şroturile (rezultate în cazul obţinerii uleiului prin extracţie), seminţele nedecojite de floarea-soarelui pot fi utilizate în hrana animalelor. Turtele şi şroturile sunt folosite în primul rând ca sursă de proteină.
Şroturile se folosesc de preferinţă în furajarea păsărilor şi porcilor.
Cojile de la extracţia uleiului pot fi măcinate şi folosite ca ingredient în raţiile rumegătoarelor.
Calatidiile de floarea-soarelui pot fi folosite ca furaj, întregi sau sub formă de făină, mai ales pentru oi, dar şi pentru bovine. Făina obţinută din măcinarea calatidiilor de floarea-soarelui poate fi administrată şi în hrana păsărilor.
Utilizări industriale și energetice
Dintre produşii de bază care sunt obţinuţi din uleiul de floarea-soarelui, acizii graşi sunt cei mai importanţi din punct de vedere cantitativ (50-60). Acidul oleic este utilizat în industria săpunurilor, detergenţilor, vopselelor, cosmeticelor, articolelor de toaletă, preparatelor farmaceutice şi a chimicalelor folosite în industria textilelor, precum şi ca adjuvant în fabricarea pesticidelor.
Glicerolul este folosit în industria cosmetică, farmaceutică, a tutunului, fabricarea esterilor, rezinelor şi polimerilor.
Prețioși mai sunt şi pentozanii din coji, prin hidroliza acidă a acestora obţinându-se furfurolul, produs ce este utilizat la fabricarea fibrelor artificiale, a materialelor plastice, ca solvent selectiv la rafinarea uleiurilor minerale şi vegetale.
Uleiul de floarea-soarelui are proprietăţi fizice asemănătoare cu cele ale carburantului diesel, putând fi folosit ca substituent sau aditiv al acestui carburant.
Prin piroliza cojilor semințelor de floarea-soarelui, proces de descompunere termică și distilare uscată, se obțin:
- gaze combustibile - 35%
- reziduu carbonizat - 35%
- gudroane cca - 7%
- oxid acetic cca - 5%
- alcool metilic cca - 1,5%
Tulpinile de floarea-soarelui sunt încă folosite în multe gospodării ca sursă de căldură (încălzit apă, gătit, etc.). Cenuşa rezultată din arderea tulpinilor de floarea-soarelui are un conţinut ridicat de potasiu (33-40% K2O), aceasta putând fi utilizată sub formă de îngrăşământ cu potasiu (Salontai Al., 1971).
Utilizări medicinale
Floarea-soarelui prezintă şi unele însuşiri medicinale. Florile ligulate sunt folosite pentru obţinerea unui extract alcoolic folosit în malarie, iar tinctura în afecţiuni pulmonare. Achenele se utilizează la prepararea unor produse indicate în profilaxia dezinteriei, febrei tifoide şi pentru vindecarea rănilor care supurează. De asemenea, uleiul de floarea-soarelui se foloseşte în medicina populară pentru macerarea unor plante utilizate în tratarea rănilor şi arsurilor.
Sursa: Lumea Satului