EXPORTURI RECORD DE FLOAREA-SOARELUI: Semnal de succes sau vulnerabilitate?

Sezonul agricol 2024–2025 aduce pentru Republica Moldova o creștere istorică a exporturilor de floarea-soarelui, atât în volum, cât și în valoare. Însă, în spatele acestor cifre promițătoare, specialiștii atrag atenția asupra unui dezechilibru structural: exportăm mai multă materie primă, dar procesăm mai puțin local.
 
Cantitate record, prețuri în redresare
În perioada iulie 2024 – martie 2025, Moldova a exportat 486.674 de tone de semințe de floarea-soarelui, cel mai mare volum înregistrat în ultimele patru sezoane. Comparativ cu aceeași perioadă a sezonului anterior, creșterea este de 28%, iar față de sezonul 2022–2023, volumul s-a mai mult decât dublat.
 
Valoarea totală a exporturilor a ajuns la 4,67 miliarde lei, susținută atât de cantitatea mare, cât și de o redresare ușoară a prețului mediu de export, situat la 9,59 lei/kg. Deși este o îmbunătățire față de sezonul trecut (7,89 lei/kg), prețurile rămân sub nivelurile post-pandemice (12,83 lei/kg în 2022–2023).
 
Prețuri volatile, cerere prudentă
În luna martie 2025, prețul mediu de export a fost de 12,00 lei/kg, dar în scădere ușoară față de lunile precedente. Tendința descendentă este resimțită și la nivel intern: în portul Giurgiulești, prețul a coborât de la 11,50 lei/kg în martie la 10,80 lei/kg în aprilie. Traderii rămân prudenți și așteaptă stabilizarea pieței.
 
Cine cumpără floarea-soarelui moldovenească?
Turcia devine în premieră principala destinație de export pentru floarea-soarelui moldovenească, cu 193.033 tone importate între iulie 2024 și martie 2025. A fost preferată de traderi datorită unui preț mediu mai bun (11,2 lei/kg), comparativ cu România (10,4 lei/kg) și Bulgaria (10,6 lei/kg).
 
România, deși tradițional partener strategic, a coborât pe locul doi în clasament cu 176.246 tone, iar Bulgaria a urmat cu 90.526 tone. Împreună, aceste trei țări au absorbit peste 90% din totalul exporturilor moldovenești, semn al unei piețe regionale bine stabilizate.
 
Deși cifrele sunt impresionante, analiștii economici avertizează că această dinamică ascunde un risc structural: dependența de exportul de materie primă. Lipsa prelucrării locale a dus la scăderea exporturilor de produse procesate, care aduc valoare adăugată mai mare economiei naționale.
 
Decizia unor operatori industriali de a exporta semințele ca atare în loc să le proceseze local se explică prin lipsa volumelor suficiente care să justifice costurile tehnologice. Procesarea implică investiții în echipamente, energie, personal și logistică – costuri care, în lipsa unei producții mari, afectează competitivitatea pe piață.
 
Republica Moldova traversează un sezon record din punct de vedere al volumului de export al semințelor de floarea-soarelui, dar în același timp se confruntă cu o provocare importantă: cum transformăm acest potențial cantitativ în valoare economică reală și durabilă? În lipsa unor politici clare de stimulare a procesării locale, Moldova riscă să rămână exportator de materie primă, în loc să devină furnizor de produse finite cu valoare ridicată.