FERMIER: „Nu cred că mai scoatem nimic din producția de grâu”. Seceta și bolile amenință recolta de grâu a României

Pe de o parte, piața internațională, cea pe care este stabilit prețul cerealelor, este afectată de conflictul din Ucraina; pe de cealaltă parte, situația meteorologică nu este deloc îmbucurătoare, transmite AGROMEDIA, cu referire la Romania.europalibera.org.

Pe lângă secetă, lanurile cu grâu din țara vecină mai sunt afectate foarte mult și de boli și dăunători.

Vrancea: „Nu cred că mai scoatem nimic din producția de grâu”

Gelu Scutaru conduce unul dintre cei mai mari producători de cereale din județul Vrancea - Comcereal, care deține 4.500 de hectare într-una dintre cele mai secetoase zone din țară de anul acesta - Vrancea, Vaslui și o regiune din Galați.

Este o secetă cumplită în județul Vrancea și probabil și în Vaslui. Asta este cea mai afectată zonă. Deficitul de apă în sol e de 250 de litri pe metru pătrat. Când a plouat în țară, la noi nu a plouat deloc sau a plouat 2-3 litri, nesemnificativ, nici nu pot fi contabilizați, a declarat Gelu Scutaru.

Problemele cauzate de secetă au început să apară încă din toamnă. Așa că a fost nevoit să replanteze cu grâu și ovăz întreaga suprafață de rapiță pe care o plantase și care dădea semne că nu va rezista iernii. Acum, grâul a ajuns în aceeași situație.

Dacă plouă, porumbul sau floarea soarelui își revin, la grâu nu mai e nimic de făcut, spune el.

Oltenia: „Dacă nu plouă în 10 zile, va fi dezastru”

Situația este similară în Oltenia. Solul mai are foarte mici rezerve de apă. Inginerul Mihai Anghel conduce cel mai mare producător de cereale din zonă și unul dintre cei mai mari din întreaga României, Cerealcom Dolj. Spune că seceta a devenit o problemă perpetuă.

Situația de față e incertă în Oltenia, e o lipsă de apă care vine din vara lui 2018 și se accentuează. Am făcut cereale în anii trecuți, dar au venit ploile fix la momentul oportun, dacă veneau mai târziu de acel moment era dezastru. Vorbim de noroc, în condițiile în care România este unul dintre cele mai privilegiate state, geografic vorbind, care are Carpații aproape. Nu știu dacă anul acesta vom mai avea norocul pe care l-am avut anii trecuți, a declarat Mihai Anghel.

Din cauza secetei întinse pe mai mulți ani și a incertitudinii privind prețul la energie, Anghel spune că Cerealcom a luat o decizie unică în ultimii 30 de ani.

Am renunțat complet la cultura porumbului în favoarea florii soarelui. Avem 10 mii de hectare de floarea soarelui, cred că e cea mai mare suprafață cultivată de o singură entitate agricolă. E și mai rezistentă la secetă și am ales să participăm și noi să prevenim temerile legate de lipsa de ulei sau de raționalizare.

Iași - Seceta este dublată de o boală

Nici în centrul și nordul Moldovei situația nu este mai îmbucurătoare. Emil Bălteanu este președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice din Iași. Spune că, deși a plouat semnificativ în prima parte a lunii aprilie și s-au strâns cantități semnificative de apă, ploaia s-a oprit pe 7-8 aprilie.

În acest moment, în sol, între 0 și 20 de centimetri sunt zone în care suntem deficitari la capitolul ape, Până la adâncimea de 100 de centimetri mai sunt ceva rezerve și probabil că vom mai avea resurse care să ne mai ducă încă vreo două săptămâni, o lună, a declarat Emil Bălteanu pentru Europa Liberă.

Fermierii se confruntă însă și cu o problemă pentru care nu prea există soluții - musca cerealelor, un dăunător care nu poate fi combătut.

Problema este că, urmare a acestor atacuri, pur și simplu cultura nu mai poate fi ținută în vegetație ce trebuie întoarsă, ceea ce înseamnă că practic trebuie semănat altceva, a declarat Bălteanu.

Cauza principală este interzicerea de către Uniunea Europeană a tratamentului seminței pentru arat cu un anumit tip de ierbicid, spun el.

Avem semnalate asemenea atacuri atât în județul Vaslui cât și în județul Iași, atât pe zona de centru a județului Iași, cât și pe zona de est, către valea Cutului. Este vorba despre sute de hectare în total, adaugă specialistul.

Bălteanu estimează că suprafața afectată de musca cerealelor se ridică la 25 - 30% din zonele respective, iar suprafața agricolă întoarsă va fi de aproximativ 10%.