Seceta din toamna trecută, lipsa zăpezii pe timpul iernii, variațiile mari de temperatură de la începutul primăverii – toate împreună au împiedicat grâul să răsară la timp, apoi să crească și să se dezvolte corespunzător. Va influența asta recolta anului 2022? Răspunde Boris Boincean directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” din Bălți.
Din cauza temperaturilor joase, grâul a fost în mare măsură inhibat. Abia azi avem temperaturi mai generoase. Până acum, am avut o fluctuație enormă de temperaturi: noaptea era -2, -3, iar ziua temperaturile se ridicau până la +18 grade. Asta, desigur, a fost un stres pentru grâu. Pe lângă asta, problemele s-au început încă toamna, când am avut trei luni de secetă. Practic, grâul nu a răsărit toamna, toate grânele au răsărit iarna și primăvara devreme. De aceea, condițiile pentru creșterea grâului nu au fost cele mai bune.
Pe lângă toate acestea, am avut și provocări, semințele au început să germineze, apoi, din insuficiență de umiditate nu s-au dezvoltat, nu au crescut. Bineînțeles că este mai slab decât în alți ani, dar nu aș spune că situația este dramatică. Grânele, în mare măsură, abia acum înfrățesc. Da, sunt mai rare, în unele gospodării, dar chiar și pe loturile experimentale ale Institutului de Selecție.
Chiar și unde s-a semănat 4,5,6 milioane la hectar, acum sunt în jur de 2, maxim 3 milioane de plante. Dar dacă ele vor înfrăți, dar sperăm că așa va fi, temperaturile cresc, fiecare plantă va mai da 2,5 sau trei frați, iar fiecare spic va avea un gram greutatea, sperăm că vom avea 3, maxim 4 tone de grâu la hectar. Asta pe suprafețele care sunt acum mai problematice, pentru care producătorii agricoli sunt îngrijorați.
În această perioadă, agricultorii ar trebui să urmărească atent apariția buruienilor și a dăunătorilor din plantațiile cu grâu. Pentru aceștia condițiile meteo au fost dintre cele mai favorabile, iar lipsa intervenției la timp ar putea compromite recolta.
Foarte important! Trebuie să urmărim îmburuienarea, pentru că timpul a fost nefavorabil pentru culturi, dar buruienile s-au dezvoltat foarte bine, au crescut mult. De aceea trebuie să ne protejăm culturile de ele. Încă nu este târziu să intervenim și cu hrană suplimentară. Cu toate că prețul îngrășămintelor pe bază de azot s-a mărit, dar acesta nu este un motiv să nu intervenim în câmp, dar trebuie să ne pună pe gânduri cum să soluționăm problema azotului pentru toamna și primăvara anului viitor. Aici, sunt soluții, trebuie să mergem pe cale biologică, nu doar pe cale chimică. Bineînțeles că trebuie să facem și hrana pentru calitatea producției. Trebuie să urmărim semănăturile, să avem grijă de dăunători, ei ne pot juca festa. Întrucât iarnă nu am avut, dăunătorii au rezistat foarte bine.
Situația nu este una atât de luminoasă precum a fost anul trecut. Producția va fi mai puțină și din motiv că anul acesta fermierii, din diverse motive, au semănat mai puțin grâu și orz.
Știți că am avut un an cu abundență de precipitații în perioada de vegetație. Unii agricultori au recoltat porumbul și în lunile ianuarie și februarie, chiar și în martie. Și la noi, cu regret, din cauza imperfecțiunii structurii suprafețelor de însămânțare, grâul se seamănă după porumb sau după floarea soarelui, ceea ce este anormal. Nu pot fi folosite aceste culturi ca premergătoare pentru grâu. Astfel, ca rezultat avem situația din acest an. Dacă vrem să evităm astfel de probleme, noi trebuie să ne gândim la latura agronomiei. Să restabilim asolamentele, să respectăm asolamentele, să avem grâu de toamnă semănat după premergători favorabili și atunci vom avea pâine permanent, indiferent de condițiile climaterice, menționează Boris Boincean.
Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, suprafețele semănate cu grâu de toamnă constituie cel mai mic indicator din ultimii 10 ani, aproximativ 255 de mii de hectare.