Boala este dificil de controlat deoarece agentul patogen formează scleroți – formațiuni de rezistență care pot supraviețui în sol mai mulți ani. În condiții de umiditate și temperaturi moderate, aceștia germinează și formează apotecii care eliberează ascospori. Sporii sunt transportați de vânt și infectează plantele, cel mai frecvent prin petalele căzute pe tulpini și ramificații.
Riscul de infecție crește semnificativ în culturile dense, cu masă vegetativă abundentă și circulație redusă a aerului. Perioadele cu umiditate de lungă durată în timpul înfloritului favorizează germinarea sporilor și instalarea infecției.
Primele simptome apar de regulă pe tulpini sub formă de pete albicioase sau brun-deschise, cu aspect umed. Ulterior, țesuturile se decolorează, apar zone acoperite cu miceliu alb, iar în interiorul tulpinii se formează scleroți negri. Plantele afectate se maturizează prematur, tulpinile se frâng ușor, iar silicvele pot rămâne slab dezvoltate.
Specialiștii recomandă evaluarea riscului încă din toamnă și începutul primăverii, în funcție de:
- istoricul parcelei;
- frecvența rapiței și florii-soarelui în rotație;
- gradul de infestare din anii precedenți;
- densitatea culturii;
- condițiile de umiditate din perioada alungirii tulpinii și înfloritului.
- rotație corectă a culturilor;
- evitarea monoculturii și a revenirii frecvente cu rapiță sau floarea-soarelui;
- incorporarea resturilor vegetale;
- menținerea unei densități echilibrate;
- alegerea hibrizilor adaptați condițiilor locale.
Presiunea sclerotiniei este influențată direct de condițiile climatice din primăvară. Alternanța dintre temperaturi moderate și perioade lungi de umezeală poate crea condiții ideale pentru dezvoltarea bolii, motiv pentru care monitorizarea permanentă a culturilor și adaptarea tehnologiei rămân esențiale pentru limitarea pierderilor.
