Este prematur încă să vorbim despre roada de anul acesta, dar cert este că fermierii ce au semănat sfecla de zahăr deja întâmpină dificultăți, susține Anatolie Gorodenco, șeful departamentului Materie Primă, ”Sudzucker Moldova”.
Am încheiat campania semănatului. Anul acesta este aproximativ la același nivel ca și anul trecut, poate cu 12% mai puțin. Sunt celelalte culturi care au o eficiență economică la hectar mai sporită, cum este porumbul, floarea soarelui, acestea sunt mai solicitate. Totodată, condițiile climaterice nu sunt cele mai bune. Nu am avut precipitații în toamnă, de asemenea, în ianuarie, februarie, martie precipitațiile au fost mai jos de normele multianuale. Chiar și rezervele de umiditate în sol sunt în linii medii, comparativ cu anii trecuți. Acum, nu putem vorbi de o influență negativă asupra recoltei, am mai avut ani cu astfel de condiții climaterice, dar depinde mult și de perioada de vegetație, dacă în mai, iunie, iulie, august avem precipitații conform normei, atunci avem roadă bună, a declarat Anatolie Gorodenco, pentru AGROMEDIA.
Fermierii parteneri ai companiei „Moldova Zahăr” au însămânțat anul acesta cu 15% mai puține suprafețe decât anul trecut. Micșorarea cantității de sfeclă de zahăr este un aspect îngrijorător pentru agricultura din Moldova, susține Ruslan Gheorghiță, administrator „Moldova Zahăr”.
Mai sunt 2 gospodării care trebuie să finalizeze semănatul. Cu părere de rău, criza care a fost iarna aceasta a afectat negativ doritorii de a semăna sfecla, suprafețele s-au micșorat. Prețurile mari la floarea soarelui au fost un concurent direct pentru floarea soarelui. 16-17 lei pentru un kg de semințe de floarea soarelui i-a determinat pe unii fermieri să se dezică de sfecla de zahăr în ultimele zile, în luna martie. Un alt motiv este și prețurile mari la îngrășăminte.
Cu părere de rău, în țara noastră se utilizează un asolament simplu: floarea soarelui, grâu și porumb. Sfecla este o cultură care curăță pământurile, un motiv important din care ar trebui cultivată. Noi pledăm pentru ca asolamentul să fie diversificat. Vorbim aici și despre securitatea internă a statului. Rău ar fi dacă statul ar rămânea fără zahăr propriu. 70-80 de mii de tone de zahăr din producția noastră se consumă în țară. Rău ar fi dacă aceste cantități ar fi importate. Costurile vor fi mai înalte, nu va fi concurență. Țările europene au înțeles importanța acestei culturi, au subvenții pentru ea și respectiv este și cea mai mare, a declarat Ruslan Gheorghiță, pentru AGROMEDIA.
Sfecla de zahăr este o cultură strategică pentru economia Republicii Moldova, iar dispariția ei ar aduce daune considerabile în bugetul de stat. Astfel, statul ar trebui să susțină mai mult producătorii, susține Ruslan Gheorghiță.
În contextul reducerii suprafețelor cultivate cu sfecla de zahăr, putem estima că la anul, acestea se vor micșora drastic. Astfel, este necesar un suport din partea statului. Nu ne putem compara cu statele UE, unde subvențiile sunt de la 300, până la 800 de euro la hectar, dar totodată, un mic suport de la stat ar încuraja fermierii noștri să cultive sfecla de zahăr. Dacă acest sector nu va fi susținut de stat, riscă să dispară. Asta ar afecta drastic securitatea alimentară a statului. Populația Moldovei consumă 75-80 de mii de tone de zahăr anual. Dacă acesta ar fi importat, ar aduce daune de peste 100 de milioane la bugetul de stat. De asemenea, anual, noi exportăm 30 de mii de tone de zahăr, excluderea acestor exporturi ar influența negativ balanța valutară a țării, iar câteva mii de oameni din Nordul țării ar rămâne fără un loc de muncă.
Pe suprafețele unde sfecla a fost semănată mai devreme, a reușit să răsară deja și în unele regiuni, vântul puternic de săptămâna trecută ar putea aduce daune fermierilor.
Sunt probleme. Am avut vânturi destul de mari pe data de 8 aprilie și erozia din cauza vântului a provocat daune pe suprafețele unde culturile au răsărit deja. Sunt unele terenuri pe care 30% din cultura de sfeclă de zahăr au răsărit deja și vântul puternic le-a spulberat, particulele de praf, de țărână le-au distrus. Nu știm încă în ce proporție și cât de mari sunt daunele. Putem estima că e vorba de sute de hectare, susține Anatolie Gorodenco.
Procesul de cultivare a sfeclei de zahăr este o adevărată artă. Aceasta necesită atenție și îngrijire sporită, prezență permanentă în câmp. Anul acesta s-au mărit și costurile de cultivare la hectar. Dacă în 2021, fermierii cheltuiau aproximativ 30-32 de mii de lei la hectar, anul acesta vor ajunge la 38-43 de mii de lei. Comparativ cu 15-17 mii de lei cât necesită celelalte culturi ca floarea soarelui, cerealele, sunt investiții mari.