Printre cei care are de suferit este și Nicolae Sprîncean. Fermierul gestionează 1400 hectare de teren agricol în zona de centru a Moldovei, în satul Hîrtopul Mic din raionul Criuleni.
“Suntem neputincioși, merg în câmp, văd cum se usucă toate culturile și nu pot face nimic. Cultivăm gâu, orz, in, muștar și rapiță. Foare mult am investit până acum. În îngrășăminte și produse pentru protecția culturilor. Am semănat 450 ha de grâu, cel mai frumos gâu care îl am l-am pierdut este vorba de 250 ha, orzul 90 ha la fel. Rapița la fel, compromisă toată. Am întors 350 ha de rapiță și am semănat floare, însă, parcă nu ar fi suficient, floarea soarelui, la fel, dacă nu va avea precipitații riscă să fie pierdută. Cultura inului la fel arată bine, însă se începe a usca, la fel și la muștar este oprit procesul de dezvoltare. Potop nu alta”, a povestit Nicolae Sprîncean.
Producatorul agricol spune că împreună cu alți fermieri din zonă au investiți foarte mulți bani în semințe de calitate, îngrășăminte, produse fitosanitare, tehnică agricolă, doar ca să obtină culturi sănătoase. Și totul parcă arată perfect până într-un moment.
“Acum seceta ne taie totul de sub picioare, tot la ce am sperat. Din 1400 de ha prelucrate, semănate, am repetat lucrările de semănat pe 350 ha. Dezastru nu alta. Dacă nu vom avea susținere din partea statului consideraține morți. Atunci când agricultura este în pragul unei catastrofe are de suferit toată țara”, a menționat agricultorul Nicolae Sprîncean.
Specialiștii în agricultură afirmă că de precipitații este nevoie urgent, măcar căte 50 mm în fiecare lună. Vestea tristă este că pentru culturile din ciclul întâi este deja tărziu, aproximativ toate sunt compromise. Fermierii care au aplicat metodele de no-till sau strep-till, au reuși să prelungească termenul de viață a culturilor, însă și în cazul lor, dacă nu vor fi ploi, vor avea pierderi enorme. În partea de nord a țării este aceeași situație și asta în condițiile în care unii fermieri, de mulți ani, aplică metodele prietenoaste mediului.
Fermierul Gheoghe Panfil din raionul Dondușeni cultivă peste 1000 ha și aplică metoda conservativă. Antreprenorul ne-a mărturisit că nu au mai fost astfel de ani când să se ciocnească de o secetă atât de cruntă.
“Culturile noastre arată mai bine decât la alți fermieri care fac agricultură convențională, însă rezerva de apă din sol, va permite să reziste culturile maxim 7-10 zile. Grâul și orzul se dezvoltă încet, dar problema cea mare este la sfecla de zahăr. Mazărea verde de pe 150 ha o irigăm. Cu asta ne mai alinăm. Problemă mare, suntem neputincioși în fața acestei secete. Nu putem face nimic”, a spus fermierul.
Cei mai disperați sunt agricultorii din sudul țării. Valentin Negru din raionul Cimișlia gestionează peste 5000 ha. Bărbatul susține că această secetă i-a dat toate planurile peste cap.
“Avem o situație dezastruoasă. Din ce mergem e și mai rău, în plus și culturile care au fost semănate recent nu arată bine. Nu a răsărit nici floarea soarelui, nici porumbul. Așteptăm precipitații ca o mană cerească. Am mai lăsat niște semințe de porumb, în caz că va trebui să semănă din nou. Arătau precipitații în zilele următoare, însă și acestea au dispărut. Situație fără precedent” a declarat fermierul.
Deocamdată, Ministerul Agriculturii nu are vreo soluție pentru fermierii din țară. Reprezentanții instituției au menționat pentru AGROMEDIA că la nivel raional vor fi create niște comisii excepționale care vor merge să verifice pierderile agricultorilor. În baza rapoartelor, Ministerul Agriculturii ar putea veni cu niște măsuri în sprijinul fermierilor, doar după ce vor fi acceptate și de către Guvern.