CUM SCĂPĂM DE COROPIȘNIȚE? Capcane cu miere, bere sau melasă. Măsuri agrotehnice de combatere

01 jul 2022
De fapt, Coropișnița (Gryllotalpa gryllotalpa) este o insectă folositoare în grădină. Se hrănește cu viermi, insecte, și prin galeriile pe care le sapă ajută la aerisirea solului și drenarea apei, lucru foarte util mai ales în cazul solurilor lutoase. În ultimii ani, datorită încălzirii vremii, înmulțirea excesivă a coropișnițelor a devenit o problemă în grădina de legume. Coropișnițele se simt bine pe terenurile fertile, îngrășate cu gunoi de grajd, unde au suficientă căldură și umiditate. În mod normal, în perioada de plantare a răsadurilor din lunile aprilie-iunie, atacul coropișnițelor este mai puternic și trebuie luate măsuri.

Este o insectă polifagă în ambele stadii: adult și larvă și atacă multe plante cultivate şi spontane ca: legumicole (tomate, vinete, ardei, castraveţi, varză, conopidă), rădăcinoase (morcov, sfeclă, pătrunjel etc.), cartof, pepinierele pomicole, silvice şi viticole, în plantaţiile de flori etc.

MONITORIZAREA Coropişniţele pot fi uşor determinate după: urme: râmăturile de pământ de la suprafaţă (mai ales după ploi ca și la râme) şi se întind de la o plantă la alta, având 2-3 cm lăţime; plantele ofilite și uscate care rămân verzi; capcane luminoase, fiindcă sunt atrase de lumină şi de anumite zgomote sau vibraţii sonore.

CAPCANE

Capcana-cu-miere: 1. o tablă de carton unsă cu miere de albine; 2. cartonul se amplasează în calea coropișniţei; 3. mirosul dulce de miere atrage toate coropișniţele de pe o rază de 5 metri pătraţi; 4. învelișul catifelat al coropișniţei o face vulnerabilă la cleiul din mierea de albină și acolo rămâne; 5. cartonul în fiecare săptămână se unge cu un strat de miere proaspătă.

Capcana-de-melasă: 3-4 linguri de melasă se amestecă cu 1 cană de apă; mixtura de melasă se toarnă într-un vas sau într-un borcan cu gura largă; vasul cu momeală se pune în diferite părţi din seră sau din grădină; mirosul dulce al melasei atrage coropișniţa și cade în apă.

Capcana-cu-bere: cutii goale de la bere sau sticle din plastic cu gâtul tăiat; se toarnă în ele câte 50 ml de bere și se îngroapă în solul invadat de coropișniţe la nivel cu solul; norma – una la 10 metri pătraţi de teren; mirosul le atrage și cad în capcana cu pereţii lunecoși și nu pot urca pentru a ieși și așa se îneacă; berea se schimbă o dată la 10 zile.

Prevenirea și combaterea non-chimică sau măsuri agrotehnice:
  • arăturile adânci de toamnă, până la retragerea coropișniţei pentru iernare contribuie la distrugerea în masă a stadiului hibernant – larve și adulţi;
  • după arătura de toamnă pe terenurile puternic infestate se sapă gropi-capcană: dimensiuni 50x50x50 cm; se umple cu băligar proaspăt, preferabil de cal; iarna, în zilele mai geroase, se deschid și lopătează aceste capcane şi indivizii retrași pentru iernat se distrug prin îngheţare;
  • băligarul din gospodării și ferme se transportă în câmp şi se împrăştie tot atunci numai iarna pe timp geros, astfel îngheaţă toţi indivizii retrași la iernat;
  • în cursul perioadei de vegetaţie, pe terenurile infestate se aplică lucrarea repetată a solului, ceea ce contribuie la distrugerea parţială a ouălor şi a larvelor tinere;
  • distrugerea sistematică a buruienilor care sunt o hrană suplimentară pentru coropișniţe.

Combaterea chimică
  • În Republica Moldova, este înregistrat Antimedvedca (imidacloprid) 3,0 g/m2 prin încorporare în sol la 5-10 cm adâncime, în perioada de vegetaţie, cu afânarea ulterioară a solului.
  • Sunt valabile și reţetele vechi de momeli toxice din: 1. boabe de grâu, orz, ovăz, porumb întregi sau fărâmiţate. Boabele se opăresc sau se fierb puţin în apă sărată (sarea o menţine umedă îndelung şi devine atractivă pentru coropişniţă). Fiertura se amestecă cu ulei de floarea-soarelui sau melasă (3-5%) și se adaugă insecticidul; se aplică cu 7-10 zile înainte de înfiinţarea culturilor. Rezultate mai bune se obţin dacă momelile se aplică după irigare, când activitatea coropișniţelor este mai intensă. Întotdeauna respectaţi instrucţiunile de utilizare, dozare și precauţiile!

Bibliografie: PROTECTIA INTEGRATĂ A CULTURILOR SOLANACEE ȘI REZILIENȚA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE. Ghid practic pentru producătorii agricoli. Asea TIMUŞ, doctor în știinţe agricole. Antolie FALA, doctor în știinţe biologice
loading ...