Cornul (Cornus mas) poate avea o creștere bună și o înflorire abundentă, fără să ofere o recoltă pe măsură. Pentru identificarea cauzei, trebuie urmărit unde se întrerupe procesul: planta nu formează flori, înflorește fără să lege fructe sau pierde fructele după legare. Aceste situații necesită evaluări diferite.
Una dintre primele verificări, atunci când cornul înflorește, dar produce puține fructe, este existența unui partener pentru polenizare. Potrivit Centrului pentru Sisteme Agricole Integrate al Universității Wisconsin–Madison, cornul este doar parțial autofertil, iar plantarea a două soiuri pentru polenizare încrucișată este recomandată. Prin urmare, un exemplar izolat poate fructifica, însă nu trebuie presupus că va produce la fel de bine ca plantele care beneficiază de polen dintr-un alt soi.
La alegerea celui de-al doilea soi trebuie urmărită suprapunerea perioadelor de înflorire. Simpla prezență a mai multor pomi nu clarifică problema: este important să fie cunoscută identitatea materialului săditor, mai ales când plantele au fost cumpărate din aceeași pepinieră.
Cornul nu are nevoie de un exemplar „mascul” și unul „femelă”. Un studiu realizat de cercetătoarea Cevriye Mert, de la Universitatea Uludag din Turcia, descrie flori hermafrodite, care au atât stamine, cât și pistil. Prezența ambelor organe în aceeași floare nu înseamnă însă că autofecundarea asigură automat o recoltă satisfăcătoare.
Cornul înflorește la sfârșitul iernii sau la începutul primăverii, înainte de apariția frunzelor. Royal Horticultural Society îl include între plantele care oferă nectar și polen insectelor polenizatoare.
Într-o plantație cu înflorire abundentă și legare slabă, merită consemnate condițiile meteorologice din această perioadă și prezența insectelor pe flori. Aceste observații ajută la evaluarea unei posibile probleme de polenizare. Lipsa fructelor nu trebuie atribuită automat înghețului doar pentru că specia înflorește devreme; trebuie verificată existența unor afectări vizibile ale florilor.
Înainte de a considera un corn neproductiv, trebuie cunoscute vârsta și metoda de înmulțire. Un puiet crescut din sămânță și o plantă altoită dintr-un soi fructifer nu pot fi evaluate după aceleași așteptări privind intrarea pe rod.
De asemenea, trebuie verificat dacă materialul săditor a fost selectat pentru producția de fructe sau pentru aspectul ornamental. De exemplu, RHS descrie forma ornamentală Cornus mas ‘Aureoelegantissima’ ca având puține flori, aproape sterile, urmate de puține fructe. Acest comportament nu reprezintă neapărat o problemă de întreținere, ci poate fi o caracteristică a plantei.
Cornul poate fi cultivat la soare sau în semiumbră, în sol bine drenat. Toleranța la diferite condiții de amplasare nu trebuie însă confundată cu garanția unei producții bune în orice loc. Pentru plantele care înfloresc slab, trebuie evaluată umbrirea provocată de clădiri, arbori sau de îndesirea vegetației din jur.
Serviciul de extensie agricolă al Universității Arkansas arată că plantele bine instalate au o toleranță considerabilă la secetă. Această însușire descrie capacitatea lor de a suporta lipsa apei și nu justifică neglijarea umidității solului, mai ales la plantele tinere.
Studiul privind structura florilor de corn a identificat muguri florali pe lăstari de un an. În consecință, scurtarea repetată a acestor creșteri poate elimina o parte din potențialul de înflorire. Aceasta este o implicație practică a observațiilor cercetării, care trebuie avută în vedere la evaluarea istoricului tăierilor.
Înainte de fertilizări suplimentare sau intervenții puternice asupra coroanei, este utilă urmărirea unui sezon complet: apariția florilor, suprapunerea înfloririi între soiuri, legarea și păstrarea fructelor. Identificarea etapei în care apare problema permite alegerea unei intervenții justificate.
Sursa: Uncommon Fruit
