Imposibilitatea de a mai exporta merele moldovenești în Federația Rusă i-a adus pe majoritatea fermierilor din țara noastră în prag de faliment, primăvara i-a prins cu peste 100 de mii de tone de mere în depozite, bani investiți și credite la bănci care nu așteaptă să treacă criza. Autoritățile vorbesc despre planuri de acțiuni, soluții și măsuri antiinflație, dar, deocamdată, nu au venit cu măsuri concrete în suportul sectorului agricol.
Agricultorii au înțeles că pentru a fi competitivi pe piețele din Uniunea Europeană, trebuie să aibă produse de calitate, care corespund standardelor europene. Vorbim aici atât despre aspect, cât și despre gust, criteriu la care, potrivit experților, Moldova are un mare plus. Datorită poziționării geografice și climei favorabile, fructele moldovenești se deosebesc prin aroma și gustul mult mai savuros.
Astfel, reorientarea exportului fructelor moldovenești spre piața UE îi va determina pe fermierii din țara noastră să iasă din zona de confort și să treacă la agricultura modernă. Sigur că astfel de schimbări nu au loc peste noapte și necesită investiții extrem de mari, dar este singura soluție, trebuie să ținem pasul cu schimbările ce au loc la nivel global.
Vitalie Gorincioi, președintele „Moldova Fruct” susține că exportul în Europa este o soluție pentru Moldova, dar procesul de trecere de la o piață de desfacere la alta este anevoios și de durată.
Noi nu prea eram concurenți cu producția din Polonia. Ei primesc subvenții și le este mai ușor să producă marfă multă, de calitate și la preț bun. Noi avem producție bună, dar sunt unele sorturi „demodate”: Simerenko, Idared, Campion. Noi am exportat în Dubai, de exemplu, ei au preferințe la câteva soiuri, Gala, Gala Royal, Granny Smith, dar să nu fie ars de soare, Golden, și nu tot felul de Golden. Au oamenii bani și vor să mănânce ceea ce doresc.
Da, această criză a dus la defrișarea soiurilor vechi, cu creștere abundentă, cum este M106, M26. O parte vor fi înlocuite cu soiuri superintensive. Aceste tehnologii dau roadă bună, dar necesită investiții capitale. Când cineva zice că demult trebuia să punem livezi de acestea, trebuie să vorbească mai încet, asta nu este atât de simplu. Plantarea unui hectar de livadă superintensivă costă în jur de 35 de mii de euro.
Dumitru Gâștega, agricultor din satul Mărăndeni, raionul Fălești a defrișat livada de meri, plantată acum 8 ani, de pe o suprafață de 14 hectare. Bărbatul spune că pentru a obține profit, ar trebui să planteze livezi moderne.
Defrișăm pentru că nu avem ce face cu produsul. Anul trecut nici nu am strâns roada, prețul la procesare era atât de mic, și stăteau câte 150 de mașini în rând. Nu ne-am fi acoperit cheltuielile. În fiecare an, eram în minus cu 2, 3 sute de mii. Ca să ne ocupăm cu livada, trebuie să fie cu plasă, cu irigare, investiții foarte mari, a declarat Dumitru Gâștega, pentru AGROMEDIA.
O alternativă ar fi livezile de nuci, susține Nicolae Kiktenko, cunoscutul agricultor din Rediul de Jos. Acesta crește material săditor pentru livezile de nuci și povestește că a avut deja solicitări din partea fermierilor.
Au venit oameni din Dondușeni care defrișează livada tânără de 7 ani, pe suprafață de 15 hectare. Motivul este imposibilitatea de realizare a producției. Ei vor să sădească nuci, Nuca e solicitată în țările Arabe, Turcia, Europa. Nucile nu sunt așa vulnerabile. Este o producție care poate fi păstrată și vândută atunci când prețul este convenabil. Moldova, în perioada anilor 1995, 2000, a fost pe primul loc în Europa la exportul de nuci.
În ultimii ani, exporturile produselor moldovenești spre țările CSI este în continuă scădere. Potrivit statisticii, acestea au scăzut de la 492 de milioane de dolari în 2015, la 376 de milioane în 2020. În 2021, peste 60 la sută din exporturile Republicii Moldova mergeau către țările Uniunii Europene. Cel mai mare partener comercial al țării noastre din afara țărilor UE și CSI este Turcia.
EXPORTUL FRUCTELOR MOLDOVENEȘTI PE PIAȚA UE NECESITĂ INVESTIȚII CAPITALE. Ce spun agricultorii, aflați AICI