În cadrul evenimentului a fost prezentat primul sit pedologic din cele 136 planificate la nivel național, parte a unui sistem de monitoring al calității solurilor bazat pe coordonate geografice precise și tehnologii moderne de analiză și monitorizare. Potrivit organizatorilor, proiectul urmărește evaluarea proceselor de degradare, stabilizare sau ameliorare a solurilor și crearea unei baze de date accesibile pentru agricultori și specialiști.
Directoarea ANIF, Svetlana Ghetmancenco, a declarat că lansarea sistemului de monitoring reprezintă începutul unui proces amplu de evaluare a stării solurilor din Republica Moldova.
Astăzi am dat start monitoringului calității solului în Republica Moldova. Primul sit pedologic din cele 136 planificate. Ne-am consolidat eforturile împreună cu instituții de stat, instituții de cercetare și Ministerul Agriculturii. Vom vedea cum se face corect un sit pedologic, cum se preiau probele și care sunt etapele ulterioare. Analizele vor fi introduse pe platforma soluri.md, unde vor putea fi accesate de toată populația Republicii Moldova.
Monitoringul calității solurilor este esențial pentru evaluarea stării de fertilitate, identificarea proceselor de degradare și fundamentarea măsurilor de gestionare durabilă a terenurilor agricole. Prin acest sistem de monitoring vom putea urmări evoluția solurilor și interveni cu soluții adaptate fiecărei zone, a afirmat directoarea ANIF.
șeful Direcției IPDĂF din cadrul ANIF, Oleg Botnari a declarat că monitoringul calității solurilor este necesar pentru evaluarea reală a stării terenurilor agricole și pentru fundamentarea măsurilor de protecție și gestionare durabilă a resurselor de sol.
Prin aceste sisteme de monitoring putem urmări procesele de degradare, eroziune, compactare sau pierdere a fertilității și putem avea o imagine reală asupra capacității bioproductive a terenurilor agricole. Fără date actualizate și monitorizare permanentă este foarte dificil să construim politici eficiente pentru protecția și utilizarea durabilă a solurilor, a declarat Oleg Botnari.
Potrivit acestuia, actualizarea Registrului Solurilor și dezvoltarea unei baze naționale de date vor permite evaluarea mai exactă a stării fondului funciar și adaptarea măsurilor agricole la condițiile reale din teren.
La rândul său, expertul-cercetător al INCAAMV, Iurii Rozloga a vorbit despre necesitatea aplicării unor metode moderne de gestionare a resurselor de sol în contextul schimbărilor climatice și al intensificării proceselor de degradare.
Schimbările climatice afectează direct procesele din sol și capacitatea acestuia de a susține producția agricolă. Din acest motiv, monitoringul continuu și utilizarea tehnologiilor moderne devin esențiale pentru dezvoltarea unei agriculturi reziliente.
Trebuie să înțelegem nu doar ce elemente nutritive conține solul, dar și cum funcționează el ca sistem biologic, cum reacționează la schimbările climatice și cum evoluează procesele de degradare sau ameliorare în timp, a precizat cercetătorul.
Un alt subiect abordat în cadrul atelierului a vizat dezvoltarea infrastructurii digitale pentru monitoringul solurilor și integrarea datelor colectate într-o platformă accesibilă producătorilor agricoli.
Eugen Adam, fondatorul Platformei de digitalizare agricolă AGXEL, care va fi responsabilă de componenta de digitalizare a proiectului a declarat că rolul partenerilor tehnologici este de a crea infrastructura necesară pentru colectarea, interpretarea și vizualizarea datelor generate în cadrul siturilor pedologice.
Noi, în cadrul Agrotek Park, vom asigura infrastructura tehnologică și infrastructura digitală a proiectului. În prezent se fac testări fizice și interpretarea analizelor, însă odată cu extinderea siturilor de monitoring vom integra și partea de interpretare digitală și vizualizare a datelor.
Datele care pot fi prelevate în regim continuu din teren trebuie colectate și interpretate permanent. Noi vom integra partea de senzoristică pentru monitorizarea parametrilor din sol și a condițiilor de mediu, iar toate aceste informații vor fi disponibile într-o platformă digitală.
Solurile de la sud până la nord diferă foarte mult și este nevoie de puncte de referință. Dacă producătorii agricoli au acces la aceste date și la dinamica proceselor din sol, ei pot înțelege mai bine în ce direcție trebuie să meargă și ce măsuri trebuie să aplice, a spus Eugen Adam.
Partea practică a atelierului a inclus deschiderea profilului de sol, descrierea orizonturilor pedogenetice, prelevarea probelor și demonstrarea utilizării tehnologiilor GIS, a senzorilor și echipamentelor digitale pentru evaluarea indicatorilor de calitate ai solului.
Unul dintre siturile pedologice este amplasat pe terenurile administrate de fermierul Vitalie Istrati, administratorul companiei agricole „Surpas” SRL, care gestionează aproximativ 400 de hectare cultivate cu cereale, porumb, floarea-soarelui, rapiță și orz.
Agricultorul afirmă că anterior a efectuat analize de sol, însă mai puțin detaliate, iar participarea în proiect îi oferă posibilitatea să obțină informații mai precise despre starea terenurilor.
Noi, agricultorii, introducem îngrășăminte mai mult superficial, după cum ne-au învățat cărțile, dar nu cunoaștem situația în profunzime. Aici vom vedea mai detaliat ce lipsește solului și ce trebuie introdus, a declarat Vitalie Istrati.
Acesta a menționat că una dintre problemele identificate anterior este insuficiența de sulf în unele terenuri din localitate.
La activități au participat și studenți ai instituțiilor cu profil agricol și tehnic. Alexandrina Pogonța, studentă la Colegiul de Ecologie din Chișinău, specialitatea Geodezie, Topografie și Cartografiere, spune că evenimentul le oferă posibilitatea să vadă aplicarea practică a cunoștințelor studiate la cursuri.
Semestrul acesta am învățat pedologia și, pentru că nu avem practică la această disciplină, astăzi putem vedea cum funcționează lucrurile, echipamentele și tehnologiile, a spus studenta.
Potrivit organizatorilor, sistemul de monitoring urmează să fie extins gradual, iar datele colectate vor contribui la actualizarea Registrului Solurilor și la dezvoltarea unor soluții de management diferențiat al terenurilor agricole, adaptate schimbărilor climatice.