Cercetătorii europeni au dezvoltat un robot capabil să reproducă limbajul albinelor, deschizând o nouă direcție de cercetare în studiul comunicării insectelor polenizatoare și al interacțiunii dintre biologie și robotică. Proiectul, realizat în Germania de o echipă interdisciplinară de biologi și ingineri în robotică, urmărește înțelegerea modului în care albinele transmit informații în interiorul stupului fără intervenție directă umană, scrie PaulowniaGreene.
Dispozitivul, cunoscut sub denumirea de „RoboBee”, este conceput pentru a pătrunde în stup și a imita mișcările specifice prin care albinele lucrătoare comunică poziția surselor de hrană. Robotul reproduce așa-numitul „dans unduitor” – o succesiune de mișcări în formă de opt, vibrații și semnale chimice, considerate elemente centrale ale limbajului albinelor. În cadrul experimentelor, o parte dintre albine au reacționat la semnalele robotului ca și cum ar fi provenit de la un membru real al coloniei, urmând indicațiile transmise.
Baza teoretică a cercetării pornește de la studiile etologului Karl von Frisch, laureat al Premiului Nobel, care a demonstrat că albinele folosesc mișcări coregrafice pentru a indica direcția și distanța până la hrană în raport cu poziția soarelui. Durata vibrațiilor și unghiul mișcărilor oferă informații precise, iar acest sistem de comunicare este considerat unul dintre cele mai complexe din lumea insectelor sociale.
Potrivit cercetătorilor, faptul că un robot poate reproduce aceste semnale și poate genera reacții reale în stup reprezintă un instrument valoros pentru studiul comportamentului colectiv al albinelor. Experimentele au arătat că albinele care au urmărit mișcările robotului au zburat ulterior spre zonele indicate în prealabil, ceea ce sugerează că mesajele transmise au fost interpretate corect, chiar dacă sursa nu era biologică.
Aplicațiile potențiale ale acestei tehnologii depășesc sfera cercetării academice. Specialiștii consideră că astfel de roboți ar putea contribui la monitorizarea stării coloniilor, la înțelegerea cauzelor declinului populațiilor de albine și la dezvoltarea unor soluții de protecție a polenizatorilor. În paralel, rezultatele pot influența domeniul roboticii agricole și al monitorizării mediului, unde interacțiunea dintre sisteme artificiale și organisme vii devine tot mai relevantă.
Deși tehnologia se află încă în fază experimentală, dezvoltarea unui robot capabil să comunice cu albinele marchează un pas semnificativ în cercetarea interdisciplinară. Pentru agricultură, unde polenizarea naturală are un rol esențial în productivitatea culturilor, astfel de studii pot aduce date utile despre comportamentul coloniilor și despre modalități de protejare a acestora în contextul schimbărilor climatice și al presiunilor asupra biodiversității.
