INDUSTRIA VINULUI TRECE DE LA VOLUM LA VALOARE: Tendințe globale

Sectorul vitivinicol global traversează o perioadă de ajustare profundă, marcată de scăderi simultane ale consumului, producției și suprafețelor viticole, potrivit datelor prezentate de secretarul de stat Andrian Digolean în cadrul Conferinței Naționale Vitivinicole.
 
În 2024, suprafața viticolă globală a ajuns la aproximativ 7,1 milioane hectare, în scădere cu 0,6% față de anul precedent și cu circa 9% sub nivelul anului 2000, când depășea 7,8 milioane hectare . În paralel, producția mondială de vin s-a redus la 226 milioane hectolitri, cu 4,8% mai puțin față de 2023, marcând cel mai scăzut nivel din 1961 .
 
Consumul global a coborât la 214 milioane hectolitri în 2024, în scădere cu 3,3% față de anul anterior și la cel mai redus nivel din ultimele șase decenii . Comparativ, în anul 2000 consumul era de peste 240 milioane hectolitri, ceea ce indică o contracție semnificativă a cererii la nivel global.
 
În același timp, comerțul internațional al vinului a ajuns la 99,8 milioane hectolitri în 2024, practic stagnând față de anul precedent (-0,1%), în timp ce valoarea totală s-a situat la 35,9 miliarde euro, în ușoară scădere (-0,3%), dar rămânând printre cele mai ridicate niveluri înregistrate .
 
Nu vorbim despre o criză ciclică, ci despre o transformare structurală a sectorului vitivinicol global. Consumul scade, suprafețele se reduc, iar presiunile climatice și economice devin factori determinanți pentru evoluția pieței, a declarat Andrian Digolean.
 
Datele arată că Uniunea Europeană concentrează aproximativ 46% din suprafața viticolă globală și 61% din producția de vin, în timp ce emisfera sudică contribuie cu circa 20% la producția mondială . În 2024, Italia (44 milioane hl), Franța (36 milioane hl) și Spania (31 milioane hl) rămân principalii producători, în timp ce Republica Moldova a înregistrat o producție de aproximativ 1,07 milioane hectolitri.
 
Scăderea consumului este determinată de mai mulți factori, inclusiv schimbările în comportamentul consumatorilor, presiunile inflaționiste și concurența din partea altor categorii de băuturi. În paralel, piața se polarizează, cu o creștere a segmentului premium și o contracție a segmentului de mijloc.
 
Piața se divide tot mai clar: vinurile premium sunt în creștere, segmentul de mijloc se reduce, iar direcția devine una evidentă – mai puțin volum, dar valoare mai mare, a explicat oficialul.
 
Această tendință se reflectă și în structura comerțului. Vinul îmbuteliat reprezintă aproximativ 51 milioane hectolitri din exporturile globale, generând circa 24 miliarde euro, în timp ce vinul în vrac, deși are un volum mai mare (35 milioane hl), aduce doar aproximativ 3 miliarde euro .
 
În același timp, prețul mediu global al exportului de vin a ajuns la 3,6 euro/litru, cu peste 30% mai mare față de anul 2020, semn al orientării către produse cu valoare adăugată mai mare .
 
Se produce o schimbare clară de paradigmă: industria trece de la volum la valoare, iar competitivitatea nu mai este dată de cantitate, ci de diferențiere și calitate, a subliniat Andrian Digolean.
 
Pe partea de consum, tendințele indică o orientare către vinuri mai ușoare, cu conținut redus de alcool, vinuri organice sau biodinamice, precum și produse asociate cu sustenabilitatea și identitatea locală.
 
Consumatorii devin mai selectivi și caută autenticitate, origine și poveste. Sustenabilitatea nu mai este opțională, ci o condiție implicită, a menționat acesta .
 
În același timp, schimbările climatice determină o redistribuire geografică a producției, cu extinderea plantațiilor în regiuni mai reci sau la altitudini mai mari și cu orientarea către soiuri mai rezistente.
 
Geografia vinului se redesenează, iar adaptarea devine esențială pentru supraviețuirea și competitivitatea sectorului, a spus oficialul .
 
În acest context, Republica Moldova are o oportunitate de repoziționare strategică, în special prin valorificarea soiurilor autohtone și prin orientarea către piețe în creștere.
 
Moldova poate deveni un producător de nișă, premium, bazat pe autenticitate. Avem soiuri indigene valoroase și trebuie să le transformăm în avantaj competitiv pe piețele internaționale, a concluzionat Andrian Digolean.