Potrivit Directorului Executiv Moldova Fruct, Iurie Fală, la aceste întruniri sunt implicați profesioniștii din veriga lanțului valoric: producătorii, exportatorii și rețelele de realizare a caiselor, prunelor, merelor și strugurilor, culturi care reprezintă principalele produse de export. Scopul dialogului – toți actorii din lanțul valoric să utlizeze aceleași standarde de calitate.
„Terra-Vitis este o gospodărie model care implementează tehnologiile moderne de producere a strugurilor pe sistemul Gable. Sunt cei care experimentează cu diverse soiuri, actualmente cele mai solicitate pe piața UE fiind cele fără semințe. Prin cultivarea lor vom crește nivelul de competivitate și e momentul să ne ajustăm cât mai rapid la standardele de calitate”, a menționat dl Fală.
Patru soiuri apirene create în Moldova
„Bobița” de pe recolta evenimentului au fost cele peste 60 de soiuri noi din colecția Mihov expuse pentru a fi degustate și apreciate de participanții la atelier. Solicitat de AGROMEDIA, Petru Mihov, directorul Terra-Vitis, ne-a comunicat că din 2007 și până în prezent au adunat un asortiment de 139 soiuri aduse din toată lumea: Ucraina, Rusia, California, Italia, Turcia, Asia Mijlocie, Canada, Ungaria etc. De fapt, geografia e diferită și o găsim în denumirea lor.
„Sunt abia niște forme, nu le cunoaștem pe toate, dar suntem curioși și vrem să le vadă și lumea. Toate aceste soiuri sunt hibrid, majoritatea procurate de la selecționatori amatori și sunt vândute mai mult pe piața locală. Prima dată am dat și 50 de euro pentru un butaș, doar ca să văd ce recoltă va produce”, ne-a povestit dl Mihov. Pe lângă ciorchinii exotici, și 16 soiuri apirene, preferate tot mai mult de consumatorii europeni. Patru dintre ele au fost create la Institutul Național al Viei și Vinului (INVV), așa că sunt adaptate condițiilor meteorologice de la noi.
Potrivit lui Dumitru Mihov, fiul antreprenorului, soiurile apirene din Asia sau SUA nu sunt rezistente la ger, așa că iarna butașii sunt îngropați în pământ pentru a-i proteja de îngheț.
Dumitru Mihov: Sunt strugurii noii generații
„ Avem patru soiuri fără semințe procurate de la selecționatorii noștri, adică produse în Moldova, și cred că e un pas destul de important în domeniul viticol. Deși în unele cazuri acestea cedează la colorarea uniformă sau aspectul marfar. În plus, majoritatea nu sunt rezistente la ger, nu prea sunt productive și greutatea medie a bobiței e mai mică.
De fapt, soiurile cu semințe au mult mai multe vitamine și sunt mult mai bogate în toate elementele, cele apirene câștigă însă din punct de vedere estetic. Și noua generație le preferă tot mai mult, iar Europa se orientează spre soiurile apirene, chiar dacă au mai puține avantaje pentru producători”, ne-a spus Dumitru. Întrebat dacă vom gusta în curând soiul Mihov, tânărul agricultor ne-a răspuns că deocamdată nu au creat niciun hibrid. Da, ar fi curioși să încerce, dar asta presupune studii de peste zece ani și mai bine.
Gheorghe Gaberi: Kișmiș Lucistîi, cel mai de perspectivă soi din catalogul celor apirene
Președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Struguri din Moldova, Gheorghe Gaberi, ne-a povestit mai multe despre inovația care capătă teren pe piață.
„Soiurile apirene create în Moldova, cum ar fi Apirenul roz, rezistă și la -30 grade Celsius, l-am testat personal. Dacă plantăm soiuri fără semințe aduse din alte țări, trebuie să ținem cont de faptul că mugurii florali se depun mai târziu decât la cele cu semințe. Când facem tăierea în uscat, e nevoie să lăsăm vița mai lungă. Tratamentele contra bolilor nu diferă, dimpotrivă, Apirenul roz e mult mai rezistent decât multe soiuri de vin la mana viței de vie. Are o frunză cu un epidermis foarte des, parcă e de peliculă, e și mai rezistent la ciuperci. Soiul de care vorbim e un interhibrid care are mai multe procese de selecție și are o codiță destul de subțirică, care la recoltare pierde umiditatea și se usucă. Gheorghe Savin este autorul soiului și am rugat să îl amelioreze, pentru că au o gamă foarte largă de clone a acestui soi care diferă după culoare - de la roz până la negru, și după perioada de coacere, care durează din iulie și până în septembrie. E soiul care în cadrul mai multor ediții ale Festivalului National al Strugurelui de la Cimișlia, la concursul cel mai gigant strugure, își adjudecă trofeul. Cel mai mare a fost unul de 4, 5 kg.
Dacă ne uităm la Kișmiș Lucistîi, în viziunea mea este cel mai de perspectivă soi din cele apirene pentru extinderea plantațiilor. Are bobița mai mare și o consistența foarte bună. Acest strugure poate fi păstrat o lună de zile și va rămâne cu ciorchinul verde, un indicator deosebit de important la struguri”, a subliniat dl Gaberi.
Potrivit lui, în primăvara lui 2021 la Ștefan Vodă au fost plantate primele 2 ha de Kișmiș Licistîi.
„Nu există material săditor. La INVV plantația-mamă devirusată de Kișmiș Lucistîi va avea primele vițe pentru altoire abia la primăvară. Kișmiș este inclus în catalogul european de soiuri, l-a introdus Italia, l-au nimit Super Prima Sidle, îl vând în Germania cu un preț dublu față de unele soiuri de selecție italiană.
Și la noi este omologat, dar nimeni nu s-a ocupat de promovarea lui. Nu înzadar am spus că familia Mihov merită o medalie mare pentru tot ce face. Le spun viticultorilor din primăvară despre Kișmiș Lucistîi și toți mă sunau și căutau material săditor. Nu există, trebuie adus din Italia, dar acolo îl produc și îl vând în rețeaua de magazine pentru privați. În Italia, o plantă costă 5 euro, dar să le importăm ar costa mult mai scump. Sperăm ca în primăvara viitoare să avem butași, plus că avem și prima plantație”, a menționat Președintele Asociației Producătorilor și exportatorilor de struguri din Moldova.