AMARUL DIN APICULTURĂ sau de ce modificările la Ordinul Nr. 15 scindează lumea albinarilor

Mai mulți producători apicoli amenință că vor ieși în stradă la proteste și vor aduce în PMAN și stupii, în cazul în care modificările la Ordinul Nr.15 din 18 ianuarie 2021 nu vor fi anulate. Mai mult, aceștea îl atacă dur pe Ion Maxim, președintele Asociației Naționale a Apicultorilor din R. Moldova (ANAM), pe platformele de discuții destinate albinarilor. Stuparii revoltați îl acuză că nu vrea să le protejeze interesele și îi cer să se implice în recuperarea pierderilor suportate în anul 2020.
 
Ce este cu acest act legal și de ce a tulburat spiritele în rândurile deținătorilor de albine? Vorba e că, potrivit modificărilor la Ordinul Nr.15 cu privire la aprobarea Regulamentului de înregistrare sanitară veterinară a activităților agenților economici, apicultorii sunt obligați să-și înregistreze activitatea de întreprinzător, devenind persoană juridică. De menționat că Ordinul a fost emis ca o completare la Legea 221 din 19.10.2007 privind activitatea sanitar-veterinară.
Altfel, obținerea înregistrării sanitar-veterinare, în baza cărora pot comercializa mierea și alte produse apicole, este imposibilă.
 
Solocitat de AGROMEDIA, Ion Maxim a comunicat că atacurile la adresa lui “aparțin unor frustrați, care vor revoluție” și care refuză categoric să respecte noile stipulări din Regulament. Dl Maxim ne-a declarat că, prin comportamentul lor, acești stupari urmăresc, de fapt, eschivarea de la taxe și impozite, lucru obligatoriu în cazul unei persoane juridice înregistrate.
 
“Am încercat să le explic unor colegi din apicultură că, de Forma nr. 2, eliberată de medicii veterinari, pot beneficia și persoane fizice. Asociația noastră are o înțelegere tacită cu ANSA și Asociația Exportatorilor, în baza căreia producătorii de miere, care intenționează să vândă produsul procesatorilor, au nevoie de un certificat de conformitate. Iar modificările la Ordinul Nr.15 s-au făcut pentru a-i scuti de dubla certificare”, ne-a declarat dl Maxim. Sursa a menționat că în fiecare raion există asociații de profil și cei revoltați, ar trebui să meargă acolo pentru a cere sprijin și pentru a-și soluționa problemele.
 
“Îmi cer să intervin în recupererea pierderilor înregistrate anul trecut, atunci când mai multe familii de albine au pierit, iar din cauza secetei, și volumul de marfă a scăzut. Le-am spus că e nevoie să prezinte acte oficiale, ce ar confirma acele pierderi și care pot fi documentate în orice perioadă a anului. Apicultorii însă, nu sunt introduși în lista de subvenții acordate de AIPA din cauză că nu există un regulament de enumerare al stupinelor, care ar trebui elaborat de către MADRM. Am mai anunțat și faptul că ei nu riscă absolut cu nimic, pentru că, potrivit legilsației, se impozitează nu numărul de stupi sau al familiilor de albine, ci kilogramele de miere realizate”, a replicat Ion Maxim celor care vor să desfășoare și în continuare activitatea de antreprenoriat clandestin.
 
Despre proteste, președintele ANAM a reliefat că și acum doi ani subiectul a fost abordat de albinari.

“Și le-am zis, bine, ieșim în stradă, cu stupi și borcane cu miere. Și vine la noi un funcționar abilitat și ne cere probe, care demonstrează că afacerea noastră a înregistrat pierderi și Regulamentul este în detrimentul activității noastre. Dacă nu avem certificatul de înregistrare al întreprinderii, nu figurăm nicăieri oficial, cum putem înainta anumite revendicări?”, a adăugat dl Maxim.
 
Vasile Mârzenco, directorul executiv al Federatia Naționale a Fermierilor din R. Moldova (FNFM) are însă altă părere. El a declarat pentru AGROMEDIA că modificările au venit ca o lovitură de ciocan peste apicultori.

“Eu înțeleg intenția, dar totul s-a produs prea brusc. Aceste amendamente urmau să fie introduse într-un timp mai îndelungat. Iar, în paralel, să fie organizate instruiri pentru albinari, schimb de experiență, ședințe de informare. Nu e grav, dar nu e tocmai cel mai potrivit moment, pentru că acum statul ar trebui să susțină producătorii din această ramură și să le ofere sprijin financiar. Se cere prea mult de la ei într-o perioadă mult prea scurtă. Ei fizic nu sunt în stare să respecte multitudinea de cerințe”, a subliniat dl Mârzenco.
 
Amintim că, pentru înregistrarea sanitar-veterinară, agentul economic trebuie să dispună de: actul ce confirmă înregistrarea activității de întreprinzător în Republica Moldova; actul ce confirmă dreptul de proprietate sau dreptul de folosință asupra spațiului; acordul administrației publice locale pentru desfășurarea activităților solicitate în locația specificată; o declarație pe proprie răspundere (formă liberă) că îndeplinește condițiile sanitar veterinare prevăzute de actele normative în vigoare pentru desfășurarea activității solicitate.