CRIZA MIERII ȘI SCHIMBĂRILE CLIMATICE PUN PRESIUNE PE APICULTURA DIN MOLDOVA

Petru Sacara, apicultor și președinte Moldapis: Ultimii doi ani au fost de cotitură. Fie ieși din apicultură, fie începi să te asociezi.
 
Republica Moldova se confruntă cu o criză profundă în sectorul apicol, accentuată de efectele schimbărilor climatice și de problemele structurale din domeniu. Apicultorul Petru Sacara, președintele Asociației Moldapis, a vorbit în cadrul podcastului „Agricultura Modernă” cu Cristina Untilă despre dificultățile tot mai mari pe care le întâmpină apicultorii moldoveni și despre urgența unor reforme sistemice.
 
Anii secetoși și primăverile reci au compromis producția
Suntem deja în al doilea an consecutiv de criză. Primăverile sunt tot mai reci și se prelungesc până la sfârșitul lunii mai, iar verile sunt toride și fără ploi. Toamna, de asemenea, este secetoasă. Flora spontană dispare, iar albinele nu mai găsesc hrană naturală, explică Petru Sacara.
 
Lipsa surselor naturale forțează apicultorii să intervină cu hrană în stup – un cost în plus într-un an în care, adesea, nu se produce suficientă miere pentru a acoperi cheltuielile.
 
Producția a scăzut drastic, iar costurile au crescut
Dacă înainte pregăteam albinele pentru iarnă cu 1-2 kg de proteină per familie, acum trebuie să le asigurăm cu peste 5 kg. E un efort financiar enorm, mai ales dacă la sfârșitul sezonului producția e de 20-30 kg de miere per familie, față de 100 kg cât era un standard acceptabil, afirmă Petru Sacara.
 
Potrivit acestuia, apicultorii care gestionează sub 200 de familii de albine sunt în prag de colaps: Nu-mi dau seama cum mai rezistă. Matematic nu ies în plus. Lucrează doar ca să supraviețuiască.
 
Lipsa asocierii și concurența nesănătoasă între apicultori
Un alt obstacol major în dezvoltarea sectorului este lipsa spiritului de colaborare. Fiecare apicultor îl vede pe celălalt ca pe un concurent. E o mentalitate care ne trage în jos. Nu înțelegem că, dacă toți producem mai multă miere, putem negocia un preț mai bun, avertizează Petru Sacara.
 
El subliniază și faptul că apicultorii mari, care investesc în regine, laboratoare și genetică, sunt baza sectorului și ar trebui susținuți prin politici publice.
 
Lipsa albinei în registrul de stat – un blocaj în atragerea subvențiilor
În ciuda programelor existente de subvenționare, apicultura moldovenească nu beneficiază pe deplin de acestea din cauza lipsei unui registru oficial al stupinelor. Nu suntem înregistrați, deci nu putem beneficia de subvenții per familie sau per kilogram de miere. Ne descurcăm cu ce putem – proiecte post-investiție, dar nu e suficient.
 
Varroa și tratamentele ineficiente
O altă problemă acută este gestionarea parazitului Varroa destructor. De ani de zile apicultorii tratează albinele cu aceleași substanțe. Nu vor să treacă la metode moderne, bio, precum acidul oxalic. Chimicalele și-au pierdut eficiența, dar obiceiurile nu se schimbă.
 
Petru Sacara estimează că din ce în ce mai multe familii de albine pier în fiecare an din cauza lipsei tratamentelor corecte, în ciuda accesului larg la informație și produse eficiente.
 
Distribuția stupinelor și lipsa unei strategii colective
Modul în care sunt plasate stupinele influențează direct randamentul. „E o mare greșeală să ții 300 de familii într-un singur loc. Soluția este distribuirea în microstupine de 40-50 de familii, în zone diferite. Dar din cauza costurilor logistice, mulți apicultori refuză să se adapteze.”
 
În ciuda provocărilor, Petru Sacara spune că o parte din salvarea sectorului ar putea veni din vânzările directe.
 
Am început să ne axăm mai mult pe piața internă. Târgurile, vânzările online și rețelele sociale ne ajută să păstrăm afacerea pe linia de plutire. Așa putem investi înapoi în stupină.
 
Totodată, spune că a crescut interesul consumatorului local pentru tipuri variate de miere, nu doar salcâm, ceea ce încurajează diversificarea ofertei.
 
Probleme în organizarea comunității apicole
Întrebat despre lipsa evenimentelor de formare și interacțiune între apicultori, Petru Sacara recunoaște că interesul a scăzut, iar lipsa finanțărilor externe a dus la reducerea drastică a seminarelor.
 
Am fost dezamăgiți de cum au reacționat unii apicultori la ultimele evenimente organizate. Nu vrem să facem evenimente doar ca să fim criticați de cei care nu se implică.
 
Poate deveni apicultura un sector prosper?
Petru Sacara este convins că da, dar doar cu implicarea statului și o schimbare de mentalitate.
 
Trebuie ca agricultorii subvenționați să fie obligați să semene anual 5% din terenuri cu plante melifere. Asta ar susține flora necesară albinelor și ar reduce dependența de hrană artificială.
 
Apicultura din Republica Moldova se află într-un moment de cotitură. Clima imprevizibilă, lipsa colaborării între apicultori, dificultățile de accesare a subvențiilor și ignorarea inovației pun în pericol viitorul acestui sector. Cu toate acestea, există și inițiative pozitive, iar vocea unor lideri din domeniu poate contribui la o reorientare strategică a apiculturii naționale.

Ascultă podcastul integral cu Petru Sacara și află ce soluții propune pentru a depăși criza mierii și cum poate fi revitalizat sectorul apicol din Republica Moldova.