COLIBACILOZA, CEA MAI FRECVENTĂ BOALĂ LA VIȚEII NOU-NĂSCUȚI

24 jan 2025
Colibaciloza este una dintre cele mai frecvente boli la vițeii nou-născuți, manifestându-se cel mai adesea în primele 5-7 zile de viață, dar poate apărea chiar din prima zi sau mai târziu, până la 10-14 zile. Boala, cauzată de bacteria Escherichia coli, este deosebit de periculoasă, având o rată de mortalitate ce poate ajunge până la 100% dacă nu este tratată prompt și corect.
 

Cauzele și sursele de infecție

Infecția se transmite prin contact direct cu alți viței bolnavi, cu viței mai mari care au trecut prin boală sau prin vacile care elimină germeni prin fecale. De asemenea, așternutul, padocurile, apa sau obiectele contaminate cu dejecții sunt surse secundare de infecție.
 
Principalul mod de transmitere este calea digestivă, însă în formele septicemice infecția se poate realiza și prin mucoasele respiratorii.
 
Citește și: CÂND SE ÎNȚARCĂ VIȚEII. Hrănirea cu nutrețuri vegetale, adăparea
 

Tabloul clinic al bolii

Enterita colibacilară. Se manifestă prin diaree gravă, cu fecale apoase, care duc la deshidratare rapidă. Vițeii au un aspect caracteristic: părul zbârlit, pielea lipsită de elasticitate, globii oculari retrași, iar membrele posterioare murdărite cu fecale.
 
Colibaciloza septicemică. Simptomele apar la doar 15 ore de la infecție, iar moartea poate surveni în 18-24 de ore. Vițeii prezintă febră (40,5-41,5°C), abatere pronunțată, lipsa poftei de mâncare și puls accelerat. În cele mai multe cazuri, evoluția bolii este fulminantă și fatală.
 
Diagnosticul clinic se bazează pe simptomele de deshidratare severă, diaree și starea generală a vițeilor, corelate cu condițiile epidemiologice. Confirmarea se face prin analize de laborator. Prognosticul este rezervat, iar rata de mortalitate ridicată subliniază necesitatea intervenției rapide și a măsurilor de prevenire.
 

Tratamentul colibacilozei

Se administrează antibiotice, sulfamide sau chimioterapice, ideal după efectuarea unei antibiograme. În practică, se utilizează antibiotice cu spectru larg, cum ar fi tetraciclina, gentamicina sau combinații de sulfonamide cu trimethoprim.
 
Citește și: ALIMENTAȚIA VIȚEILOR ÎN PERIOADA DE ALĂPTARE

În caz de deshidratare moderată, se administrează soluții de electroliți precum ionoser, rehidrasol sau ser fiziologic, pe cale intravenoasă, subcutanată sau intraperitoneală. În cazul deshidratării severe, sunt necesare perfuzii timp de 2-3 zile consecutive.
 
Se pot administra decocturi de orez, mucilagii de in, cărbune mineral sau vegetal. După stabilizarea vițeilor, revenirea la alimentația cu lapte se face treptat, amestecând laptele cu ceai sau ser fiziologic.
 
În unele cazuri, se utilizează vaccinuri inactivate, administrate vacilor gestante pentru a proteja vițeii. Se pot folosi și autovaccinuri preparate din tulpini izolate din fermă.
 
Curățenia în maternitate este esențială. Adăposturile trebuie dezinfectate după fiecare serie de fătări, iar principiul populării și depopulării totale trebuie respectat. Așternuturile trebuie schimbate frecvent, iar apa și hrana trebuie să fie complet lipsite de contaminanți.
 
Laptele matern de calitate, administrat imediat după fătare, este esențial pentru imunitatea vițeilor.
 
loading ...