CRESCĂTORII DE ANIMALE, LA LIMITA DISPERĂRII. Oile vin flămânde de la păscut. E praf în loc de iarbă pe dealuri

Deși suntem abia în a doua lună de vară, fermierii sunt nevoiți să își hrănească animalele cu fân și rezervele pregătite pentru iarnă. Soarele dogoritor a ars iarba de pe pășuni, iar animalele parcurg distanțe mari, pe arșiță fără a avea ce paște.  

Este atât de greu să vezi cum se chinuie oile, sărmanele, prin praf, tușesc, strănută. Avem iarăși secetă mare ca în anul 2020. Toate pășunile sunt uscate deja, nu mai au ce paște animalele. Ne rugăm să ne permită să le ducem pe miriști, pe unde s-a recoltat grâul, orzul. E nevoie de o schimbare radicală deja. Oile trebuie să fie pe stabulație, anul împrejur să fie hrănite. La pășune să iasă doar pentru plimbare.

În ferma mea personală, așa cum porumbul a fost compromis, îl tai, fac siloz și le dau mâncare în iesle. Oile vin flămânde de pe deal, a declarat pentru AGROMEDIA, Pavel Prisăcaru, președintele Federației Crescătorilor de Ovine și Caprine din Moldova.

Din motiv că oile nu se alimentează cum ar trebui, dar și din cauza căldurilor mari a scăzut și cantitatea de lapte la mulsoare. În prezent, oile dau jumătate din cantitatea de lapte pe care ar trebui să o dea.

Lapte nu mai avem așa cum am avut anul trecut. Cheltuielile toate s-au dublat. Astfel, a fost inevitabilă scumpirea produselor lactate. Prețul la brânză s-a mărit cu 35-40%, dar altfel nu avem cum.

Stăm pe loc, nu putem să ne dezvoltăm, să avansăm. Plătim cheltuieli, hrană, pregătiri pentru iarnă. Porumbul a ars 100%, deja nu-l mai salvează ploaia, chiar să vină. Deja am început să cumpăr orz și alte rezerve pentru iarnă. În zona noastră, încă mai este apă, dar acolo unde au secat fântânile, Cahul, Cantemir, Vulcănești, fermierii aduc apa cu butoaiele pentru a adăpa animalele, spune Pavel Prisăcaru.

Situația este incertă și la capitolul provizii pentru iarnă. Fermierii din zona de Sud a țării susțin că nu mai au ce recolta din culturile semănate, au fost toate arse de secetă și nici fân nu mai pot face, așa cum iarba toată este uscată. Marcela Bratu, crescător de oi din Slobozia Mare, Cahul susține că foarte greu face față situației dificile. Este din ce în ce mai complicat să găsească unde să își ducă oile la păscut ca acestea să nu se întoarcă flămânde.

Din păcate, este foarte rău la capitolul pășunat. Parcă nu mai vedem nici o speranță. Toate dealurile sunt aurii deja. Nu am reușit să recoltăm nimic din ce am semănat. N-avem nici rezerve din ce face, doar să cumpărăm de la fermierii din satele unde mai este câte ceva. Dar prețurile sunt exagerate. Am cumpărat lucernă cu prețul de  lei pentru balot,  foarte mult.

Mai pășunăm oile la iarbă uscată, dar nu știu cât mai rezistă așa. O salvare sunt câmpurile unde culturile au fost compromise și agenții economici ne-au permis să intrăm cu animalele, dar aceștia sunt tare puțini, a declarat pentru AGROMEDIA, Marcela Bratu.

Crescătorii mici de animale spun că întâmpină probleme și atunci când încearcă să obțină subvențiile pe cap de animal. Deși încă la începutul anului, autoritățile anunțau că în 2022, aceste ajutoare vor fi date mai devreme decât de obicei, fermierii încă nu le-au primit.

Plățile directe pe cap de animal încă nu le-am primit. Noi suntem începători și întâmpinăm dificultăți. Am depus dosarul, dar am înțeles că nu corespunde la capitolul intravilan și cred că iarăși vom rămâne cu ochii în soare. Nu știu cât vom mai rezista așa. Ne-am luptat, ne-am luptat, dar deja nu mai vedem rezolvarea, ne face să ducem animalele la abator.

Tare sperăm că cei de la Ministerul Agriculturii vor reuși să facă ceva și pentru noi, cei din intravilan, să ne ajute să ieșim și noi în extravilan. Altfel, nu ne putem dezvolta, menționează Marcela Bratu.