După ani petrecuți la volanul unui TIR, pe drumuri care îl țineau departe de familie, Gheorghe Clincu a ales să revină în satul natal, Țibirica, raionul Călărași. Astăzi, crește oi și capre, produce brânză și cultivă terenurile familiei pentru a asigura hrana animalelor. A investit în muls mecanizat și panouri fotovoltaice, încercând să reducă timpul de lucru și cheltuielile gospodăriei.
A început activitatea în zootehnie în 2010. Nu are studii agricole, însă primele deprinderi le-a învățat în copilărie, de la bunici. Tot de la ei a moștenit terenuri pe care le lucrează acum pentru nevoile fermei, scrie TVR Moldova.
Potrivit fermierului, efectivul său cuprinde aproximativ 160 de oi, alături de cârlani și 16 capre. În gestionarea stânei, pune accent pe hrănirea și îngrijirea animalelor, considerând că un efectiv mai mic, întreținut corespunzător, poate fi mai avantajos decât unul numeros, pentru care resursele nu sunt suficiente.
Pentru Gheorghe Clincu, dezvoltarea afacerii înseamnă să poată lucra acasă și să ia singur deciziile care îi privesc gospodăria.
Aici eu singur muncesc pentru mine. Știu că sunt în țara mea, spune fermierul.
Vara, programul de la stână începe înainte de răsărit. La patru și jumătate, animalele sunt scoase din ocol, iar fermierul se pregătește de muls. În jurul orei șase și jumătate, această etapă trebuie să fie încheiată, pentru ca oile să ajungă la pășune cât timp este răcoare.
Căldura schimbă ritmul întregii gospodării. După ce soarele se ridică, animalele nu mai pasc la fel, explică oierul. De aceea, lucrările trebuie organizate în funcție de nevoile lor și de vreme.
Asta-i cel mai greu lucru: tot timpul ești ocupat. Nu mai ai timp liber niciodată. De dimineață până noaptea trebuie să lucrezi. Dar nu-i nimic strașnic. Asta pentru mine e o plăcere, mărturisește Gheorghe Clincu.
Munca nu se încheie odată cu mulsul. Urmează pășunatul, asigurarea hranei și apei, întreținerea gospodăriei și prelucrarea laptelui. Casa familiei se află chiar pe teritoriul fermei, astfel că viața de acasă și activitatea de la stână se desfășoară în același loc.
După mai mulți ani în care a muls oile manual, fermierul a investit în modernizarea stânei. Instalația de muls i-a permis să reducă timpul necesar acestei lucrări și efortul depus zilnic.
Două ore mai economisim. Aici, într-o oră și jumătate, se mulg oile, dar cu mâna trebuie să mulgi trei-patru ore, dacă nu mai bine, explică acesta.
Gheorghe Clincu spune că a muls manual aproximativ șapte ani și cunoaște bine diferența dintre cele două moduri de lucru. Pe lângă timpul câștigat, apreciază condițiile în care laptele este colectat prin instalație.
Tot el se ocupă de prepararea brânzei, folosind o rețetă verificată în timp. Procesarea laptelui face parte din activitatea zilnică a gospodăriei, alături de îngrijirea animalelor și lucrările agricole.
O altă investiție a fost instalarea panourilor fotovoltaice. Ferma are nevoie de electricitate pentru pomparea apei, păstrarea produselor la rece, funcționarea aparatului de muls și iluminat, inclusiv în orele în care lucrul începe înainte de răsărit.
Fermierul spune că facturile ajungeau la câteva mii de lei, ceea ce l-a determinat să caute o soluție pentru reducerea cheltuielilor.
Cheltuielile erau mari: 3.000, 4.000, 5.000 de lei pe lumină. Mi-am luat credit, am pus fotovoltaicele și am plătit creditul înapoi, povestește Gheorghe Clincu.
El consideră investiția utilă pentru gospodărie, dar își exprimă nemulțumirea față de condițiile contractuale privind energia produsă și valorificarea acesteia.
Gheorghe Clincu este activ și pe rețelele sociale, unde prezintă momente din gospodărie, animalele și produsele pregătite acasă. Filmulețele sale adună sute de mii de vizualizări, iar comunitatea de urmăritori numără zeci de mii de persoane.
Felul direct în care vorbește și scenele din viața cotidiană a fermei îi apropie pe oameni de munca unui oier. Dincolo de imaginile cu animale și mesele cu brânză de oi, activitatea presupune însă un program zilnic solicitant și investiții pe care fermierul le face treptat.
Gheorghe Clincu spune că vrea să continue ceea ce a construit la Țibirica. După anii de muncă pe drumuri, posibilitatea de a rămâne lângă familie și de a lucra pentru propria gospodărie cântărește mult în alegerea sa.
