RAȚELE LEȘEȘTI (MUTE): Alimentație naturală și greșeli de evitat

Rațele leșești, cunoscute și sub numele de rațe mute (Cairina moschata domestica) reprezintă o rasă domestică recunoscută pentru robustețea sa, randamentul bun în carne și adaptabilitatea la condiții variate de creștere. Sunt păsări de talie mare, cu un temperament calm și un ritm de creștere natural, dar susținut. Comparativ cu alte rase de rațe, fac mai puțin zgomot, consumă mai puțină apă și prezintă o toleranță ridicată la schimbările de temperatură.. Totuși, ca să ajungă la o greutate optimă și să fie sănătoase, au nevoie de o alimentație echilibrată, adaptată etapelor de creștere.
 
Contrar așteptărilor, aceste păsări nu au cerințe exagerate, dar o alimentație neglijentă sau dezechilibrată poate duce la stagnarea în greutate, slăbirea imunității și chiar mortalitate în rândul bobocilor.
 
Hrană echilibrată pentru o dezvoltare naturală
În primele zile după eclozare, rațele mute au nevoie de un start nutritiv bogat în proteine și energie. Este perioada în care sistemul digestiv și imunitar se formează, iar carnea începe să prindă structură. Mulți crescători aleg un starter special pentru palmipede sau, în lipsa acestuia, combină cereale măcinate fin cu ou fiert și verdețuri.
 
Citește și: RAȚA LEȘEASCĂ SAU RAȚA MUTĂ. Sfaturi utile pentru creștere

Pe măsură ce bobocii cresc, pot trece treptat la o hrană mai variată: porumb, grâu, tărâțe de grâu, amestecuri de leguminoase și chiar lucernă tocată mărunt. Important este ca trecerea între etape să nu fie bruscă, iar alimentația să rămână cât mai naturală și consistentă.
 
La rațele adulte, accentul se pune pe menținerea greutății și a masei musculare. Cerealele integrale combinate cu verdețuri de sezon, coji de legume sau dovleac fiert sunt opțiuni excelente în sistemele gospodărești. De asemenea, accesul la apă curată este esențial, mai ales când hrana este uscată sau concentrată.
 
Resturi menajere – ce e bine și ce trebuie evitat
Rațele mute pot consuma o parte din resturile alimentare din gospodărie, dar cu limite clare. Legumele fierte, cojile de cartof (fierte sau fermentate), frunzele de varză sau bostanul sunt tolerate bine. În schimb, alimentele sărate, prăjite, mucegăite sau dulci nu trebuie oferite sub nicio formă. Sistemul lor digestiv este sensibil la toxine, iar un exces de carbohidrați fermentabili le poate provoca probleme grave.
 
Un alt aspect important este să nu oferim hrană în exces, mai ales seara. Supraalimentarea duce la depunerea de grăsime, afectând randamentul în carne și mobilitatea păsărilor.
 
Suplimente naturale pentru imunitate și viteză de creștere
În gospodăriile tradiționale, rațele mute erau menținute sănătoase cu ajutorul unor adaosuri naturale. Usturoiul zdrobit adăugat în apă, oțetul de mere în cantitate mică sau infuziile de urzică erau metode simple de întărire a organismului. Azi, crescătorii mai pot folosi și suplimente comerciale sub formă de vitamine solubile sau probiotice, mai ales în perioadele de schimbare a vremii sau după tratamente.
 
O alimentație corectă înseamnă și respectarea unor principii de igienă: jgheaburile de hrănire trebuie curățate zilnic, iar resturile vechi de mâncare trebuie îndepărtate pentru a preveni apariția mucegaiurilor.
 
Hrănirea rațelor mute nu înseamnă doar „ce le dăm să mănânce”, ci și cum, cât și când. Calitatea cărnii, rezistența păsărilor și chiar gustul final al produsului depind în mare măsură de cum sunt crescute.