După ani de zile în care au dus lâna la groapa de gunoi, crescătorii de oi au acum o opțiune de a o vinde, dar prețul care li se oferă este unul mult sub așteptările acestora. Fabrica de covoare de la Ungheni a decis să facă un experiment în acest an. Adună materia primă de la producătorii locali din care intenționează să facă covoare din lână naturală. Potrivit președintelui Federației naționale a crescătorilor de ovine și caprine, Pavel Prisăcaru, chiar dacă prețul oferit oierilor este unul foarte mic, intenția producătorului este una binevenită.
Organizăm puncte de colectare a lânii. Lâna o colectează fabrica de covoare de la Ungheni. Pentru lâna neagră, se oferă 2 lei/kg, iar pentru cea albă și sură – 3 lei/kg. Este foarte puțin, dar decât să o arunci la râpă... Eu zic că este un început. Lâna neagră nu s-a cumpărat mai mult de 30 de ani. Avem stocuri foarte mari de lână în țară. Am avut discuții cu reprezentanții fabricii de covoare de la Ungheni, ei speră ca pe viitor să poată oferi un preț mai bun. Lâna noastră nu este de cea mai bună calitate. Este murdară, plină de corpuri străine și nu poate fi vândută scump. Un alt aspect, este foarte multă lână și în țările vecine, România, Ucraina. Nu se mai utilizează pe scară largă așa cum se făcea cândva, nu mai este atât de solicitată lâna, a declarat pentru Agromedia, Pavel Prisăcaru.
Anunțurile despre colectarea lânii plasate pe rețelele de socializare au trezit atât interesul, cât și revolta fermierilor. Oierii își doresc să aibă unde vinde lâna, dar, potrivit lor, prețul de 2 și 3 lei nu acoperă nici măcar cheltuielile pentru tunsul oilor.
Propun pentru 2 și 3 lei pentru un kilogram, când costurile pentru tuns sunt de 25 de lei pentru o oaie, iar de pe un animal nu se adună mai mult de 2 kg de lână, deci 6 lei. Dacă, cu ceva timp în urmă, se strângea lâna cu 8, 12 lei kilogramul, atunci este bătaie de joc ce se întâmplă în ultimii ani. Cu câți fermieri am discutat, nimeni nu vrea să o dea cu așa preț. Noi suntem la limita sărăciei, dar nici nu vrem ca cineva să-și bată joc de munca noastră. Trebuie să susținem producătorul autohton, dar noi tot producători autohtoni suntem. Atunci, să vină statul să vină în ajutor și să compenseze cumva.
Soluții sunt. De exemplu, în țările dezvoltate, din lâna de oaie se face termoizolare, iar noi o dăm la groapa de gunoi, iar termoizolarea o facem cu plastic. Mai mult, ramura zootehnică este într-un dezastru total, ea practic nu există la noi în țară, a declarat pentru Agromedia Sergiu Stefanco, crescător de oi.
Puncte de colectare a lânii au fost deschise în raioanele: Cahul, Cantemir, Vulcănești, Râșcani, Edineț, Criuleni, Cimișlia, Hâncești, Orhei, Șoldănești, Florești, Drochia.
În prezent, alte modalități de realizare a lânii și pieilor de animale în republica Moldova nu sunt.