STRESUL TERMIC LA OI ȘI CAPRE: efecte, acţiuni de reducere și alte recomandări

Temperaturile extreme și regimul de precipitații foarte scăzut au efect dublu asupra oilor și caprelor. Indirect, prin secetă și căldură sunt limitate resursele de hrană, iar prin acțiunea directă a razelor solare organismul animalelor suferă. Ambele efecte se manifestă prin scăderea drastică a producției de lapte, limitarea sau chiar regresia sporului mediu zilnic și moartea, în cazurile severe, transmite AGROMEDIA, cu referire la revista-ferma.ro.

Caprele sunt mai rezistente la stresul termic

Abilitatea caprelor de a face față stresului termic, fără a le afecta sănătatea și performanța de producție, a fost pusă în evidență adesea. Deși caprele sunt rezistente la stresul termic, într-o măsură mai mare decât alte specii, suferă totuși dacă trec dincolo de zona lor de confort. Un dezechilibru între producerea de căldură în interiorul corpului lor și disiparea acesteia în mediul înconjurător duce la stres termic.

Principalele semne ale stresului termic

Reacția caprelor la temperatură ridicată se manifestă prin modificări de comportament și creșteri ale ritmului cardiac. Semnele clinice ale stresului termic includ gâfâitul continuu, respirația rapidă, slăbiciune, incapacitatea de a sta în picioare și o temperatură rectală crescută (40,6 grade C). Dacă temperatura rectală depășește 41,7 grade, caprele pot să moară, deoarece celulele animalului încep să degenereze.

Când corpul este supraîncălzit trebuie găsită o cale de a reduce temperatura corporală. Animalele pierd căldura corporală prin:

• Convecție, atunci când aerul sau apa este încălzită prin contactul cu pielea, rezultând o pierdere a căldurii corporale;
• Conducție, când căldura este transferată de la piele pe o suprafață mai rece în contact cu pielea;
• Radiație, prin trecerea căldurii din corp în atmosfera înconjurătoare și evaporarea apei de la suprafața corpului, ce se manifestă prin transpirație sau gâfâit.

 Acţiuni de reducere a efectelor stresului termic

• Zona umbrită ferește caprele și oile de acțiunea directă a razelor solare. Pot fi construite copertine simple acoperite cu un material care nu radiază căldura sau se pot folosi pâlcurile de arbori sau lizierele de păduri. Adăpostirea în saivan, în zilele călduroase, necesită o bună ventilație pentru mișcarea aerului.
• Accesul la apă proaspătă și curată în zilele calde și umede. În perioadele caniculare, chiar dacă sunt probleme în aprovizionarea cu apă, trebuie asigurată o cantitate de cel puțin 6-8 litri pe capră și pe zi. O parte din apa necesară organismului este asimilată prin consumul de masă verde care conține până la 80% apă. Cealaltă parte trebuie asigurată de către crescător. Odată cu îmbătrânirea vegetației și creșterea proporției de participare a celulozei, situația se schimbă pentru că furajele uscate cresc necesarul de apă.
• Diete mai bogate în nutrienți. Acestea sunt preferate în perioadele cu căldură și/sau umiditate ridicată. Acest lucru se datorează faptului că animalele generează mai multă căldură corporală atunci când digeră furaje de proastă calitate. Deși cerealele (de ex.: porumbul) sunt considerate rații „fierbinți” în alte privințe, se produce mai puțină căldură corporală atunci când animalele digeră cereale în comparație cu furaje fibroase.
• Consumul de sare crește de asemenea aportul de apă, motiv pentru care bulgării de sare trebuie amplasați lângă sursa de apă.

Necesarul de apă al ovinelor

Animalele tinere au nevoie de mai multă apă, în raport cu greutatea corporală, decât adultele, deoarece organismul lor conține mai multă apă. Animalele tinere beau mai puțin și mai des și au un metabolism mai rapid.

Un studiu efectuat pe ovine, timp de 3 ani, a arătat că necesarul de apă este de 10-12% din greutatea corporală iarna și de 16-20% în timpul verii. La un procent de 20% din greutatea corporală ar fi nevoie, la o oaie de 50 de kg, de o cantitate de apă de peste 10 litri pe zi în perioadele foarte calde.

O modalitate de adaptare a oilor la căldurile extreme este producerea de urină mai concentrată și “păstrarea” apei în organism.

Stres termic versus Fertilitate

După ce un berbec sau un țap a fost afectat de stresul termic, vor trece cel puțin 6 săptămâni până când va produce material seminal capabil de fertilizare. Spermatozoizii complet dezvoltați sunt mai puțin sensibili la stresul termic decât spermatozoizii în stadiile de dezvoltare. Temperaturile ridicate pot fi, de asemenea, în detrimentul supraviețuirii embrionului și dezvoltării fetale.

Căldura mare scade imunitatea

Stresul termic scade imunitatea naturală a animalelor, făcându-le mai susceptibile la boli. Nu este neobișnuit să vezi cazuri de pneumonie pe vreme extrem de caldă. În general, animalele vor avea mai puțină toleranță la bolile parazitare sau alte boli.

Recomandări

În perioadele de căldură și/sau umiditate ridicată, oile și caprele trebuie supravegheate atent pentru a lua măsuri imediate la apariția primelor semne de suferință.