AGRICULTURA REPUBLICII MOLDOVA PE DRUMUL SPRE UE. Pregătiri pentru fondurile de preaderare

Pregătirea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură pentru gestionarea fondurilor de preaderare, extinderea accesului produselor agroalimentare la piața europeană și sprijinul de care au nevoie fermierii și procesatorii pentru aplicarea standardelor UE au fost discutate la Conferința anuală privind extinderea Uniunii Europene. Evenimentul, dedicat Pachetului de extindere 2026, se desfășoară în perioada 9–10 noiembrie, la Palatul Republicii din Chișinău.
 
La deschiderea conferinței, președinta Maia Sandu a reiterat obiectivul Republicii Moldova de a încheia negocierile de aderare până în 2028. Pentru atingerea acestui obiectiv, anul 2027 trebuie să aducă rezultate concrete, în special în aplicarea reformelor. Șefa statului a subliniat și importanța unor mecanisme care să protejeze statul de drept și să asigure continuitatea reformelor după aderare.
Vrem ca reformele pe care le facem astăzi să reziste și după aderare, a declarat Maia Sandu.
 
Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a apreciat că Republica Moldova a făcut un „salt considerabil” pe calea aderării și a evidențiat progresele înregistrate în reforme complexe, printre care evaluarea integrității în justiție. Potrivit comisarei, dacă ritmul reformelor se menține, Republica Moldova ar putea închide provizoriu 25 de capitole de negociere până la sfârșitul anului 2027.
Există o voință puternică și un sprijin larg pentru Republica Moldova în întreaga Europă. Eforturile dumneavoastră sunt recunoscute și apreciate, a declarat Marta Kos.
 
Raportul de extindere 2026 pentru Republica Moldova a fost prezentat de viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov. Sesiunea plenară care a urmat a abordat accelerarea negocierilor de aderare și reforma instituțională, cu contribuții din Bulgaria, Cipru, Germania, Lituania și Franța. Discuția a fost moderată de Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene.
 
Ce se schimbă pentru fermieri și procesatori
Panelul „Agricultura Republicii Moldova și accesul la piața UE: ce se schimbă?”, organizat în cadrul discuțiilor dedicate Clusterului 5, a reunit reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și ai mediului de afaceri. Discuția, moderată de Mihai Mogîldea, director adjunct al IPRE, a abordat atât pregătirea instituțiilor pentru aderare, cât și măsurile pe care întreprinderile le aplică pentru a putea exporta pe piața europeană.
 
Eugen Osmochescu, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, a prezentat stadiul pregătirilor pentru capitolele de negociere privind agricultura și dezvoltarea rurală, siguranța alimentelor, respectiv pescuitul și acvacultura. Potrivit ministrului, aproximativ 90% dintre angajamentele aferente capitolului privind pescuitul și acvacultura au fost deja implementate. Pentru 2027, una dintre priorități este acreditarea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), în perspectiva accesării fondurilor de preaderare.
 
Trebuie să înțelegem că, odată cu 2028, noi vom putea beneficia de fonduri de preaderare, inclusiv pentru subvenționarea agriculturii. Noi trebuie să pregătim AIPA deja pentru momentul în care vom fi stat membru al Uniunii Europene. Și aici vorbim de IACS, de exemplu, de Registrul fermierilor, de sistemul de identificare a parcelelor. Trebuie să lucrăm în continuare și cu sectorul privat, și cu sectorul asociativ, a declarat Eugen Osmochescu.
 
Ministrul a subliniat și nevoia de consiliere și transfer de cunoștințe către producători, pentru ca aceștia să poată aplica cerințele europene în ferme și întreprinderi. Printre măsurile concrete menționate se numără punerea în funcțiune, până la sfârșitul anului 2026, a unității de procesare a subproduselor de origine animală din apropierea orașului Criuleni.
 
Alexandru Manciu, directorul general interimar al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), a explicat că accesul produselor de origine animală la piața UE presupune aplicarea cerințelor de-a lungul întregului lanț, de la bunăstarea animalelor, biosecuritatea în fermă și controlul bolilor până la trasabilitatea produselor și siguranța procesării. ANSA urmează să evalueze unitățile din domeniu și să le indice operatorilor ce măsuri trebuie să aplice pentru a deveni eligibili la export.
 
Avem operatori care pot exporta pe piața europeană atât produse lactate, cum ar fi înghețata și alte produse, cât și carne proaspătă de pasăre și ouă de categoria A. Sperăm ca lista operatorilor cu drept de export pe piața europeană să devină mai vastă, mai largă, iar în perioada următoare să avem și alte tipuri de produse care obțin dreptul de a fi plasate pe piața unică europeană. Unul dintre domeniile la care acum lucrăm este carnea procesată de porc. Avem deja primele activități făcute pe această dimensiune, a declarat Alexandru Manciu.
 
Conferința reunește ediția a II-a a conferinței anuale a Biroului pentru Integrare Europeană și ediția a XII-a a Forumului de Integrare Europeană. Evenimentul este organizat de Biroul pentru Integrare Europeană, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Fundația Friedrich Ebert (FES), în parteneriat cu Comisia pentru integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova, Asociația pentru Politică Externă (APE) și World Justice Project.
 
Conferința se desfășoară cu sprijinul Fundației Soros Moldova, al Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în Republica Moldova, al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare al Germaniei și al Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.