DINAMICA ȘI EVOLUȚIA PRODUCȚIILOR PENTRU PRINCIPALELE CULTURI

Anuarul Statistic al anului 2021, realizat de către Organizația Mondială Pentru Alimentație și Agricultură – FAO – prezintă o radiografie a agriculturii, instrument ce ne permite să înțelegem dinamica și evoluția culturilor cultivate la nivel mondial, dar și poziția pe piață a producătorilor din domeniu. Analiza de față se raportează în special la anii 2000-2019, transmite www.agro-business.ro.

Patru culturi au reprezentat jumătate din producția globală

Producția totală de culturi primare a crescut cu 53% între 2000 și 2019, la un nivel record de 9,4 miliarde de tone în 2019. Aceasta reprezintă cu 3,2 miliarde de tone mai mult decât în 2000. Cu mai puțin de o treime din total, cerealele au reprezentat principala grupă de culturi produse în 2019, urmate de culturile de zahăr (24%), de legume și oleaginoase (12% fiecare). Fructele, legumele rădăcinoase și tuberculii au reprezentat fiecare 9% din producția totală (sursa FAOSTAT).

În timp ce un număr mare de culturi sunt cultivate și recoltate în întreaga lume, doar patru culturi individuale au reprezentat jumătate din producția globală de culturi primare în 2019, respectiv trestia de zahăr (21% din total, cu 1,9 miliarde de tone), porumb (12%, cu 1,1 miliarde de tone), orez (8%, cu 0,8 miliarde de tone) și grâu (8%, cu 0,8 miliarde de tone). Fructele de palmier de ulei și cartofii au reprezentat fiecare 4% din producția mondială a culturilor. Trestia de zahăr a reprezentat 21% din producția globală a culturilor în perioada 2000-2019. În timp ce porumbul, grâul și orezul reprezentau fiecare 10% din total în 2000, producția de porumb a crescut de trei ori mai rapid decât cea a grâului sau orezului în perioada respectivă, depășind orezul în 2001 și devenind a doua cea mai produsă cultură la nivel mondial. SUA este lider în producția de trestie de zahăr (52% din totalul mondial) și porumb (49%), în timp ce Asia conduce la producția de orez (90%), fructe de palmier de ulei (88%), grâu ( 44%) și cartofi (51%).

Producătorii de top

Pentru fiecare cultură, producătorul de top are, de asemenea, o cotă considerabilă din producția globală: în 2019, Brazilia a avut aproximativ 40% din producția mondială de trestie de zahăr, în vreme ce Statele Unite ale Americii au crescut producția de porumb cu 30%, China (care s-a clasat în primii trei producători pentru patru din cele șase mărfuri principale) a produs aproximativ 25% din producția mondială de orez și cartofi și cca. 20% din producția mondială de grâu, în timp ce 60% din producția de fructe de palmier de ulei provine din Indonezia. O astfel de concentrare poate avea un impact mare asupra prețurilor atunci când recoltele sunt afectate – pozitiv sau negativ – în principalele țări producătoare care exportă o parte din producția lor.
Producția mondială de fructe a crescut cu 54% între 2000 și 2019, la 883 milioane de tone, ceea ce reprezintă o creștere de 311 milioane de tone. Cinci specii de fructe au reprezentat 57% din producția totală în 2019, în scădere față de 63% în 2000: banane și pătlagini (18%), pepeni verzi (11%), mere (10%), portocale și struguri (9% fiecare). Ponderea bananelor și pătlaginilor în totalul global a crescut ușor din 2000, în timp ce cea a celorlalte specii de fructe principale a scăzut. Producția mondială de legume a înregistrat o creștere mai rapidă între 2000 și 2019 deoarece a crescut cu 65%, la 1.128 milioane de tone în 2019. Cele cinci specii principale de legume au reprezentat 42-45% din total în perioada respectivă: roșiile ( 16% în 2019), ceapă (9%), castraveți și corniși (8%), varză (6%) și vinete (5%). Ponderea cepei, castraveților, cornișilor și a vinetelor a crescut, în timp ce cea a varzei aproape s-a înjumătățit, iar cea a roșiilor a rămas stabilă.

Uleiul de palmier, cea mai spectaculoasă creștere a producției

Majoritatea culturilor primare pot fi consumate ca atare, dar, în special, două culturi necesită procesare pentru utilizarea ca alimente, precum și pe post de combustibil, respectiv culturile oleaginoase și culturile de zahăr. Prin urmare, au impact asupra alimentației și sănătății, dar și asupra energiei și mediului. Producția totală mondială de uleiuri vegetale s-a dublat între 2000 și 2018, la 201 milioane de tone în 2018. Este o creștere cu 109 milioane de tone mai mult decât în 2000. Uleiul de palmier a avut cea mai mare creștere, atât absolută, cât și relativă deoarece producția sa a crescut cu 49 milioane de tone. A depășit uleiul de soia ca principal ulei vegetal produs în 2006. Utilizarea uleiului de palmier pentru biodiesel explică cea mai mare parte a acestei creșteri spectaculoase. Celelalte uleiuri vegetale principale sunt uleiul de rapiță, reprezentând 12% din producția globală de ulei vegetal, și uleiul de floarea-soarelui, care în 2008 a reprezentat 9% din producția totală de ulei vegetal, în scădere de la 11% în 2000. (sursa: FAOSTAT)