Un moment istoric pentru mediu: o instanță din Țările de Jos a decis ca fermierii să reducă utilizarea îngrășămintelor și emisiile de azot cu cel puțin 50% până în 2030, o măsură care urmărește protejarea naturii și reducerea poluării. Decizia vine ca urmare a unei plângeri depuse de organizația Greenpeace, care a acuzat guvernul olandez de ineficiență în aplicarea directivelor europene privind conservarea mediului, scrie Agrarheute.
Fermierii olandezi, care administrează unul dintre cele mai mari sectoare agricole din lume, resimt puternic această hotărâre. Ei avertizează că restricțiile stricte vor duce la scăderea producției agricole și la pierderi economice. În trecut, mulți dintre aceștia au protestat vehement împotriva măsurilor de reducere a emisiilor de azot, considerând că soluțiile propuse ignoră impactul asupra mijloacelor lor de trai.
Aceste măsuri vor avea consecințe profunde asupra agriculturii, economiei și pieței imobiliare, a declarat Ger Koopman, președintele organizației agricole LTO, care a cerut guvernului să facă apel împotriva deciziei.
În încercarea de a atenua impactul, guvernul olandez a alocat aproape 1,5 miliarde de euro pentru compensarea fermierilor care vor închide voluntar fermele din apropierea rezervațiilor naturale. Se estimează că aproximativ 3.000 de ferme vor fi eligibile pentru această schemă, menită să reducă emisiile de oxid de azot și amoniac cu 50% până în 2030.
Deși decizia este un pas înainte în lupta pentru sustenabilitate, provocările economice și sociale sunt semnificative. Cu exporturi agricole de peste 122,3 miliarde de euro în 2023, Olanda este al doilea cel mai mare exportator de produse agricole din lume, iar noile reglementări riscă să afecteze această poziție.
Rămâne de văzut cum vor colabora guvernul, fermierii și organizațiile de mediu pentru a găsi un echilibru între protejarea naturii și menținerea competitivității economice a sectorului agricol.