FRANȚA A PIERDUT 100.000 DE EXPLOATAȚII AGRICOLE

Franța își menține statutul de primă putere agricolă a Uniunii Europene, însă anul 2025 a fost unul dificil pentru majoritatea sectoarelor, pe fondul scăderii marjelor de profit, reducerii consumului de vin, diminuării efectivelor de animale și dificultăților la exportul de grâu.
 
În ultimul deceniu, între 2010 și 2020, Franța a pierdut aproximativ 100.000 de exploatații agricole, iar până în 2030 jumătate dintre cei circa 490.000 de șefi de ferme și co-exploatanți vor atinge vârsta de pensionare. Sectorul este afectat și de multiplicarea fenomenelor climatice extreme, epizootiilor și instabilității geopolitice, scrie presa franceză.
 
Soldul comerțului agricol – diferența dintre exporturi și importuri de produse agroalimentare – s-a redus în 2025 la aproximativ 200 de milioane de euro. Franța a ajuns astfel pe locul șase între exportatorii agricoli europeni, după Țările de Jos, Polonia și Spania, în condițiile în care în anul 2000 ocupa poziția a doua.
 
Grâul pierde din competitivitate
Franța rămâne principalul producător și exportator de cereale din UE, însă își reduce treptat avantajul. După o recoltă slabă de grâu în 2024, exporturile au scăzut la 6,6 miliarde de euro, față de 7,7 miliarde în 2023, din cauza diminuării atât a prețurilor, cât și a volumelor. În 2025 s-a înregistrat o revenire, susținută de o recoltă mai bună, însă creșterea randamentelor nu a compensat reducerea suprafețelor cultivate și scăderea prețurilor pe piețele internaționale.
 
Pentru sezonul 2025–2026, Franța ar putea exporta între 16 și 17 milioane de tone de grâu, însă atingerea acestui obiectiv este incertă în lipsa unor cumpărători tradiționali precum Algeria sau China. În paralel, fermierii se confruntă și cu scăderi de preț la cartofi, pe fondul supraproducției europene, precum și cu erodarea cotațiilor zahărului, în pofida randamentelor bune la sfeclă.
 
În sectorul fructelor și legumelor, Franța continuă să importe peste jumătate din consumul intern.
 
Vinurile, în scădere
Exporturile de vinuri și băuturi spirtoase au scăzut cu 8% în valoare anul trecut, afectate de tensiunile comerciale cu Statele Unite și China, de cursul valutar nefavorabil și de diminuarea consumului. Schimbarea obiceiurilor de consum a dus la reducerea volumelor vândute inclusiv pe piața internă.
 
Recolta de struguri din 2025 ar putea fi cea mai mică din 1957, după un an 2024 deja dificil, afectat de secetă și caniculă. Franța a coborât pe locul al doilea în clasamentul mondial al producătorilor de vin, după Italia, și a lansat un nou program de sprijin pentru defrișarea viilor.
 
Efectivele de animale, în declin
Franța deține în continuare cel mai mare efectiv bovin din Uniunea Europeană – aproximativ 15,7 milioane de capete la începutul anului 2025 – însă tendința este descendentă, din cauza lipsei succesorilor și a bolilor animale. Sectorul avertizează asupra concurenței importurilor de carne de vită din Brazilia și Australia.
 
Industria laptelui a fost afectată de majorarea taxelor vamale în China și Statele Unite, chiar dacă volumul colectat a depășit 23 de miliarde de litri în 2025. Producția de porc și ouă acoperă în mare parte consumul intern, însă sectorul avicol pierde teren, jumătate din carnea de pui consumată în Franța fiind importată.
 
Franța ocupă locul al doilea în UE la pescuit de pește și crustacee, cu aproximativ 473.000 de tone, și la acvacultură, cu circa 180.000 de tone, însă producția internă nu acoperă cererea. Sectorul contribuie cu aproximativ 5 miliarde de euro la deficitul comerțului exterior.