Pentru mai multe delegații europene, contextul climatic din propriile țări a influențat direct temele de discuție și starea de spirit din standuri. Reprezentanții Portugaliei au ajuns la târg în contextul unor inundații severe care au afectat culturile agricole, în special legumele de câmp. Evaluarea exactă a pagubelor nu era finalizată în momentul desfășurării expoziției, însă se anticipau pierderi semnificative de producție.
Republica Moldova a fost prezentă la ediția Fruit Logistica 2026 cu un stand național în cadrul căruia au participat 14 companii producătoare și exportatoare de fructe proaspete. La Berlin au fost promovate în special merele, strugurii de masă și prunele moldovenești, accentul fiind pus pe calitatea producției, capacitățile de sortare și ambalare, precum și pe stabilirea de contacte directe cu importatori și rețele de retail europene. Participarea a avut drept scop consolidarea relațiilor comerciale existente și identificarea de noi oportunități de export pentru sectorul horticol din Republica Moldova.
Turcia a venit cu un ton mai optimist decât în anul precedent, după un sezon 2025 afectat puternic de înghețuri. Producătorii au anunțat investiții sporite în sisteme de protecție anti-îngheț și și-au exprimat speranța într-un sezon 2026 mai stabil, în special pentru fructele sâmburoase, scrie Fresh Plaza.
Polonia a avut una dintre cele mai vizibile prezențe în Europa Central-Estică, cu un pavilion extins și companii active atât în exportul de mere, cât și în ambalaje pentru produse proaspete. Deși s-a menționat o scădere generală a numărului de vizitatori, atmosfera a fost una relativ pozitivă, în special datorită potențialului de valorificare a stocurilor din depozitele frigorifice.
Țările balcanice au avut o reprezentare mai modestă față de edițiile anterioare. Companiile din Grecia, de exemplu, par să acorde o importanță tot mai mare târgului Fruit Attraction din Spania, datorită poziționării calendaristice mai apropiate de începutul sezonului de recoltare pentru kiwi. Totuși, la Berlin au fost prezente firme interesate de piețe din afara Uniunii Europene, cu accent pe kiwi, citrice, căpșuni și legume de seră.
Macedonia de Nord, Cipru și Bulgaria au participat prin standuri colective, orientate în principal spre export în Europa de Est. Produsele promovate au variat de la cartofi și roșii până la struguri și prune.
Un element notabil al ediției 2026 a fost mutarea pavilionului companiilor chineze într-o zonă mai îndepărtată de fluxul principal de vizitatori. Deși spațiul a fost îmbunătățit ca infrastructură, distanța față de zonele centrale a influențat traficul. Totodată, numeroși expozanți au ales să expună modele din plastic ale fructelor, ca măsură de reducere a costurilor și riscurilor logistice.
Criza continuă din Marea Roșie a afectat semnificativ transportul maritim dintre Asia și Europa. Timpul de tranzit pentru containere a crescut considerabil, iar rutele ocolitoare prin sudul Africii au devenit tot mai frecvente. Această situație a generat întârzieri, suprapuneri de livrări și presiuni asupra prețurilor, în special pentru produsele cu termen de valabilitate redus.
Numărul expozanților din Statele Unite și Canada a fost relativ mic, dar constant. Accentul a fost pus mai puțin pe fructe proaspete și mai mult pe tehnologie, echipamente de ambalare, monitorizare a temperaturii și soluții pentru lanțul frigorific. Produsele agricole promovate au inclus cartofii dulci, citricele și afinele, însă comerțul direct cu Europa rămâne limitat comparativ cu anii anteriori.
Regiunile MENA și Africa au avut o prezență consistentă, cu pavilioane naționale extinse. Egiptul și Marocul au dominat segmentul citricelor și al curmalelor Medjool, în timp ce Africa Subsahariană a adus în prim-plan avocado, mango, pepeni și legume timpurii. Mai mulți expozanți au raportat contracte semnate încă din prima parte a sezonului, indicând o cerere solidă pe piețele europene.
Olanda, Belgia, Germania și Franța au reflectat o combinație de prudență și adaptare la contextul economic și climatic. Problemele meteorologice din Spania și Maroc au creat oportunități pentru producția nord-europeană, în special în segmentul legumelor de seră. Totuși, presiunea asupra prețurilor și incertitudinile legislative, inclusiv noile reglementări europene privind ambalajele, au fost teme centrale în discuții.
Italia s-a remarcat printr-o prezență amplă și accent pe inovație tehnologică, soluții biodegradabile și etichetare inteligentă, în timp ce Franța a adus în discuție costurile de producție și competiția internațională.
Țările latino-americane au avut una dintre cele mai dinamice participări, cu întâlniri programate și accent pe fructe proaspete, produse organice și trasabilitate. Colombia, Peru, Mexic, Chile și Brazilia au evidențiat sustenabilitatea și diversificarea piețelor de export, iar state precum Ecuador sau Costa Rica au promovat bananele și ananasul ca produse-cheie.
Evenimentul a evidențiat o piață în continuă adaptare, în care inovația tehnologică, și diversificarea rutelor comerciale devin factori decisivi pentru competitivitate.