ACTIVIȘTII CER SALVAREA STEJARILOR SECULARI: Propun crearea unui circuit turistic național

Activiștii de mediu din Republica Moldova solicită intervenția autorităților pentru protejarea stejarilor seculari și propun includerea acestora într-un circuit turistic național, sub denumirea „Frații Stejarului lui Ștefan cel Mare”.
 
Inițiativa aparține membrilor comunității „Pădurea Noastră”, care au transmis o petiție către Ministerul Mediului, cerând măsuri concrete de conservare a arborilor bătrâni din diferite regiuni ale țării, scrie Noi.md.
 
Potrivit activistului Vladislav Sanduleac, în Moldova există mai mulți stejari seculari cu vârste de 400–500 de ani care nu beneficiază de protecție adecvată, deși au o valoare naturală și istorică comparabilă cu arborii deja cunoscuți.
 
În jurul unor arbori s-au creat legende și există investiții constante, în timp ce alți stejari la fel de valoroși rămân neglijați. Propunem reunirea acestora într-un circuit național și crearea unui concept care să le ofere vizibilitate și protecție, a declarat acesta.
 
Un exemplu invocat este stejarul secular din orașul Codru, care, deși este declarat monument al naturii, nu a beneficiat de lucrări de întreținere, în pofida recomandărilor formulate anterior de Agenția de Mediu.
 
Reprezentanții administrației locale au declarat că intervențiile vor fi realizate după parcurgerea procedurilor necesare, însă până în prezent nu au fost comunicate măsuri concrete.
 
În paralel, activiștii atrag atenția asupra necesității unor intervenții urgente pentru alți doi stejari seculari din zona Chișinăului, estimați la o vârstă de 400–500 de ani.
 
Petiția este susținută și printr-o campanie online, materialele publicate acumulând peste 59 de mii de vizualizări și aproximativ 1 900 de aprecieri, indicatori pe care inițiatorii îi consideră relevanți pentru interesul public.
 
În același timp, există și exemple de intervenții reușite. Stejarul cunoscut drept „al lui Ștefan cel Mare” din satul Cobîlea, raionul Șoldănești, a fost recent revitalizat în urma unor lucrări realizate de specialiștii Grădina Botanică, în colaborare cu autoritățile locale.
 
Intervențiile au inclus îndepărtarea materialelor necorespunzătoare utilizate anterior, tratamente fitosanitare și lucrări de consolidare a trunchiului, menite să îmbunătățească starea de sănătate a arborelui.
 
Inițiatorii demersului consideră că astfel de exemple ar putea fi extinse la nivel național, printr-o abordare coordonată care să combine protecția patrimoniului natural cu valorificarea turistică a acestuia.