AGRICULTURA CONSERVATIVĂ ȘI NO-TILL: Soluție reală sau modă scumpă?

Schimbările climatice, lipsa forței de muncă și costurile tot mai mari îi obligă pe fermieri să regândească modul în care fac agricultură. În tot mai multe discuții din sector apare agricultura conservativă și sistemul no-till, însă între entuziasmul din jurul acestor tehnologii și realitatea din câmp există diferențe mari.
 
În cadrul podcastului „Agricultura Modernă”, antreprenorul Eugen Adam susține că tehnologiile conservative nu mai sunt doar o alternativă, ci devin o necesitate pentru fermele care vor să reziste pe termen lung în noile condiții climatice.
 
Potrivit acestuia, în cadrul companiei pe care o gestionează aproximativ 98% din suprafețe sunt lucrate prin tehnologii conservative, însă avertizează că foarte mulți fermieri renunță după câțiva ani deoarece intră în sistem fără să înțeleagă cât de complex este.
 
Tehnologia conservativă vine cu o abordare mult mai complexă. Trebuie să gândești la nivel de asolament, la nivel de fertilizare și protecție nu în termen de un sezon, dar în termen de 4-5 sezoane. Noi când proiectăm sistemul de fertilizare nu analizăm cât îngrășământ dăm anul acesta la porumb sau la rapiță. Noi analizăm ciclul complet de producere pe 5 ani și cum repartizăm investițiile în fiecare etapă, explică Eugen Adam.
 
Acesta afirmă că una dintre cele mai mari greșeli este încercarea de a implementa rapid no-till doar pentru că este promovat intens în piață.
 
Mulți încearcă să sară direct în sistemul conservativ. De obicei, sunt convinși de partea comercială — de cei care vând semănători, tehnologii sau inputuri. Dar dacă nu ai o abordare complexă și dacă nu înțelegi cum funcționează sistemul în condițiile tale climatice și economice, după 2-3 ani renunți, spune antreprenorul.
 
Totodată, Eugen Adam consideră că agricultura conservativă nu mai poate fi separată de digitalizare și analiza datelor. În opinia sa, agricultura modernă nu mai permite decizii luate „după instinct”, mai ales în condițiile în care investițiile într-un singur sezon pot ajunge la milioane de lei.
 
Noi trebuie să vedem în timp real cât investim, ce costuri avem și dacă mai are sens să continuăm anumite lucrări. Dacă eu văd că am ajuns deja la costuri foarte mari și cultura nu mai are potențial din cauza secetei, nu mai continui investițiile doar din entuziasm. Agricultura făcută pe emoții devine foarte periculoasă, afirmă acesta.
 
Antreprenorul susține că seceta pedologică nu mai poate fi tratată ca un fenomen excepțional, ci ca o realitate permanentă cu care fermierii trebuie să învețe să lucreze.
 
Dacă înainte seceta apărea o dată la câțiva ani, acum practic nu a mai dispărut din ultimele sezoane. Iar clima, lipsa oamenilor și costurile accelerează tranziția spre tehnologii conservative și digitalizare, spune Eugen Adam.
 
În opinia sa, agricultura viitorului va depinde tot mai mult de capacitatea fermierilor de a planifica pe termen lung, de a controla costurile și de a lua decizii bazate pe date, nu doar pe experiență sau rutină.

Pentru mai multe detalii despre agricultura conservativă, digitalizare, analiza costurilor în timp real, planificarea pe termen lung și modul în care fermierii se adaptează la schimbările climatice, urmăriți episodul integral al podcastului „Agricultura Modernă” cu Eugen Adam.