Alunul din R. Moldova se situează în prezent pe locul trei în topul culturilor nucifere la capitolul suprafața plantației și volumul de producție. În cazul investițiilor în plantații noi de soiuri de alune extrem de productive, solicitate la greu pe piața europeană, cultura respectivă, dacă ne referim la profitabilitatea din industria de profil, ar putea deveni numărul unu. Acestea sunt principalele concluzii ale vorbitorilor Conferinței internaționale „ALUNUL LA 360°” organizată de Federația Producătorilor Agricoli din Moldova (FARM) în parteneriat cu Euroalun SRL (Moldova) într-un format offline, anunță AGROMEDIA cu referire la analiza realizată de experții EastFruit.
Vasile Pojoga, manager de proiect în cadrul FARM, a menționat că în ultimii cinci ani exportul de alune din Moldova în coajă a reprezentat doar câteva zeci de tone anual, iar cel de miez nu a depășit câteva sute de kilograme anual. De exemplu, în 2020 Moldova a exportat doar 23 tone de alune. Aproape toate alunele moldovenești vândute în străinătate sunt furnizate Italiei (cca 98%). În același timp, prețurile angro pentru exportul de alune în coajă variază între 2, 3-2, 9 $/kg, iar pentru miez - 10, 9-18, 6 $/kg, ceea ce înseamnă un preț de câteva ori mai mare decât cel cu ridicata pentru miezul de nucă de export.
Investițiile variază între 165-230 mii lei per ha Conform calculelor prezentate de Andrei Zbancă, expertul FARM în domeniul agroindustrial, investițiile în plantațiile de alun din Moldova înainte de fructificare, în funcție de tipul tehnologiilor agricole, pot varia în limita a 165-230 mii lei per hectar. În același timp, ponderea subvențiilor post-investiții va fi relativ mică, de 11-15%, deși la implementarea proiectelor pentru înființarea plantațiilor de culturi nucifere fermierul poate beneficia și de granturi oferite de programele IFAD, ODIMM, Livada Moldovei etc.
Cu toate acestea, veniturile din vânzarea de alune, în special a celor ecologice, pot depăși 100 mii lei/ha pentru un sezon. În aceeași ordine de idei, e cazul să luăm în calcul faptul că nu doar R. Moldova investește în alune, ci mai multe alte țări ale lumii. Prin urmare, după cum a raportat deja EastFruit, comerțul mondial cu alune este în scădere cu 8% sau 144 milioane dolari anual, iar prețul mediu mondial pentru miezul de alun înregistrează, de asemenea, o tendință constantă de ieftinire. Așa că alunele ar putea repeta istoria nucilor, dacă producătorii nu se vor concentra din start pe un produs de înaltă calitate.
Potrivit estimărilor experților, suprafața plantațiilor de alun în Moldova a depășit acum 1 000 hectare și asta grație înființării active a livezilor noi din ultimii trei ani (100-200 ha anual), cu material săditor importat în special din România și Italia. Jumătate din livezile existente sunt plantații vechi de alun, adică de soiuri „sovietice”, care sunt inferioare soiurilor moderne în ceea ce privește randamentul și calitatea produsului. Ținând cont de calitatea în mare parte scăzută a produselor, cei mai mari producători de alune (majoritatea activează în regiunea Criuleni) vând cea mai mare parte a recoltei pe piața internă producătorilor de dulciuri și a untului de alune.