Unele voci spun că frunzele ar fi trebuit să rămână acolo unde sunt, drept îngrășământ natural. Agromedia a discutat cu reprezentanții Î. M. „Spații Verzi” pentru a afla ce se întâmplă cu frunzele uscate și de ce acestea nu sunt lăsate în parcuri.
Frunzele colectate în urma lucrărilor de salubrizare sunt duse la platforma de colectare a deșeurilor organice, unde sunt depozitate împreună cu alte resturi vegetale într-o groapă special amenajată și acoperite cu pământ, unde se compostează și se obține biohumus. Acesta va fi utilizat ulterior la plantarea arborilor, florilor, la întreținerea gazonului în zonele aflate în gestiunea Întreprinderii Municipale „Spații Verzi”.
Nu lăsăm frunzele în parcuri și zonele verzi ale orașului din mai multe considerente. Rămase la suprafața solului ele sunt un mediu propice pentru dezvoltarea fungilor și diferitor boli, care, ulterior, vor influența negativ la creșterea gazonului. Și, desigur, noi suntem responsabili de aspectul estetic al parcurilor și orașului nostru, a declarat pentru Agromedia, Victor Nichituș, comunicator Î. M. „Spații Verzi".
Prima platformă autorizată pentru prelucrarea deșeurilor vegetale ale Î.M. „Spații Verzi” și-a început activitatea în anul 2019. Poligonul are o suprafață de 0,65 ha și este amplasat în sectorul Botanica, pe teritoriul Stației de epurare a apelor reziduale. Aici sunt depozitate frunzele uscate, iarba cosită în sezonul de vegetație, precum și rumegușul obținut în rezultatul îngrijirii arborilor și arbuștilor, care ulterior sunt prelucrate pentru obținerea unui compost organic.
Procesul tehnologic de obținere a masei organice constă în amestecul deșeurilor vegetale cu nămolul deshidratat, obținut după prelucrarea apelor uzate, în câteva straturi, în raport de 4:1, astfel, după fermentare se obțin îngrășăminte organice.
Compostarea este una dintre cele mai bune modalități de a folosi frunzele toamnei. Acestea reprezintă o sursă excelentă pentru compost, contribuind la crearea unui sol bogat în substanțe nutritive pentru plante. Prin compostarea frunzelor, transformăm deșeurile organice într-un îngrășământ natural și hrănitor.
Mai multe studii au demonstrat că frunzele conțin de 2 ori mai multe minerale față de gunoiul de grajd. De exemplu, o frunză de arțar conține 5% minerale, în timp ce acele de pin conțin calciu, magneziu, nitrogen (N), fosfor și alte elemente într-un procent de 2,5 din greutatea lor. Iar frunzele multicolore reprezintă o valoare indiscutabilă pentru cantitățile mari de materie organică pe care le conțin și care pot îmbunătăți structura solului. Ajută la aerisirea solurilor argiloase, previn uscarea rapidă a solurilor nisipoase, absorb apa de ploaie și controlează evaporarea.