Noua politică bugetar-fiscală propusă de Guvern a fost examinată în cadrul ședinței Consiliului de experți creat pe lângă Comisia parlamentară agricultură și industrie alimentară. La discuții au participat reprezentanți ai organizațiilor de fermieri, experți economici, producători agricoli și membri ai comisiei parlamentare, care au analizat impactul măsurilor propuse asupra sectorului agricol.
Printre principalele subiecte abordate s-au numărat majorarea cotei TVA pentru produsele agroalimentare de la 8% la 20%, eliminarea unor facilități fiscale pentru investițiile în agricultură, modificarea contribuțiilor sociale și schimbarea formulei de calcul a impozitului funciar.
Expertul economic Alexandru Bădărău a declarat că măsurile propuse trebuie analizate prin prisma situației actuale din agricultură, un sector afectat în ultimii ani de secetă, creșterea costurilor și accesul limitat la finanțare.
Noi avem deja date statistice care arată că agricultura se află într-un evident declin. În acest context, în care ajustările propuse sunt preponderent majorări de taxe, nu este oportun să mărim povara fiscală asupra sectorului. Din contra, este nevoie de soluții și investiții pentru stabilizarea și redresarea agriculturii, a declarat Alexandru Bădărău.
Potrivit acestuia, majorarea TVA la produsele agroalimentare va crea presiuni suplimentare asupra fermierilor, inclusiv din cauza decalajului dintre momentul livrării producției și cel al încasării banilor.
Agricultorii vând adesea producția cu plata amânată la 30, 60 sau chiar 180 de zile. Ei trebuie însă să achite TVA-ul imediat după emiterea facturii fiscale. În aceste condiții se creează o presiune suplimentară asupra lichidităților companiei agricole, a explicat expertul.
În cadrul ședinței a fost abordat și subiectul impozitului funciar. Deputatul Serghei Ivanov, președintele Comisiei pentru agricultură și industrie alimentară, a atras atenția că impactul noii formule de calcul ar putea fi mai mare decât cel estimat inițial.
Hai să presupunem realitatea: nu o să fie 1%, dar o să fie 3-4%. Noi știm foarte bine cum se întâmplă în practică. La început se spune că impactul va fi minim, după care oamenii se pomenesc cu obligații fiscale mult mai mari decât cele anunțate inițial, a afirmat Serghei Ivanov.
Acesta a susținut că facilitățile fiscale aplicate agriculturii nu reprezintă privilegii, ci instrumente utilizate în multe state pentru susținerea producției agricole.
Acest TVA preferențial nu este un moft. La baza lui stau calcule economice bine determinate pentru a susține funcționarea unui sector strategic. Este greșit să fie prezentat drept o excepție nejustificată, a declarat deputatul.
La rândul său, Alexandru Slusari, Președintele Asociației Forța Fermierilor, a atras atenția asupra termenului redus acordat pentru consultările publice.
Politica a fost publicată pe 11 iunie, iar pe 19 iunie expiră termenul pentru consultări. Vorbim despre peste 650 de pagini și despre modificări care afectează întreaga economie. Se oferă doar opt zile pentru consultări. De unde această grabă?, a întrebat Alexandru Slusari.
Președintele Forța Fermierilor consideră că problema principală este lipsa lichidităților în sectorul agricol și dependența fermierilor de furnizori și cumpărători.
Agricultorii din Republica Moldova sunt supraîndatorați, depind de furnizorii de inputuri și de cumpărătorii producției agricole. Ei nu au capacitatea de a negocia prețurile și nu pot transfera automat costurile suplimentare în prețul producției. Dacă grâul costă astăzi trei lei, nu poți presupune că de la 1 octombrie el va costa cu 12% mai mult doar pentru că a crescut TVA-ul. Diferența va fi suportată de agricultori, a declarat Alexandru Slusari.
Potrivit acestuia, agricultura funcționează de ani de zile într-un model care limitează puterea de negociere a fermierilor și îi face vulnerabili la orice cost suplimentar.
În urma discuțiilor, participanții au convenit asupra necesității unor consultări suplimentare și a unei analize detaliate a impactului măsurilor propuse asupra sectorului agricol. Reprezentanții Consiliului au solicitat autorităților să identifice opțiuni care să permită atingerea obiectivelor bugetare fără a afecta capacitatea fermierilor de a investi, de a produce și de a rămâne competitivi pe piață.
