Impact asupra rapiței
Rapița este o cultură sensibilă la variațiile extreme de temperatură, mai ales în perioada de iarnă, când intră în repaus vegetativ. Temperaturile de +10°C pot determina rapița să iasă din repausul vegetativ mai devreme decât este normal. Acest lucru epuizează rezervele de energie ale plantei și o face vulnerabilă la revenirea bruscă a temperaturilor scăzute. Dacă temperaturile scad sub -5°C după o perioadă de încălzire, plantele ce au reintrat în vegetație pot suferi daune grave la nivelul frunzelor și mugurilor de creștere. Este esențial ca fermierii să monitorizeze starea rapiței și să ia în considerare aplicarea îngrășămintelor în primăvară, pentru a susține refacerea plantelor afectate.Grâul de toamnă
Grâul de toamnă este mai rezistent la fluctuațiile de temperatură, dar nu este imun la efectele negative ale unei ierni calde.Temperaturile ridicate pot declanșa o creștere activă prematură, ceea ce duce la consumul rezervelor energetice ale plantei. Acest lucru o face mai vulnerabilă în cazul unui îngheț brusc. Umiditatea asociată cu temperaturile mai mari favorizează dezvoltarea patogenilor precum septorioza sau mucegaiul, afectând sănătatea plantelor și randamentele. Într-o iarnă caldă, grâul poate dezvolta lăstari mai lungi decât este normal, ceea ce poate reduce rezistența plantei la condiții extreme ulterioare.
Impact asupra viilor
Vițele-de-vie intră în repaus vegetativ în lunile de iarnă pentru a-și conserva energia. Temperaturile ridicate pot perturba acest ciclu natural. Valorile de +10°C pot duce la activarea mugurilor, crescând riscul ca aceștia să fie distruși de înghețurile ulterioare. Acest fenomen poate reduce semnificativ producția de struguri.Vițele devin mai sensibile la temperaturile scăzute după o perioadă de încălzire, iar pierderile de muguri pot varia între 20-50%, în funcție de severitatea înghețului. Fermierii pot utiliza metode precum mulcirea solului pentru a menține rădăcinile la o temperatură stabilă și pentru a întârzia reactivarea viței.
Livezile
Pomii fructiferi sunt deosebit de vulnerabili la o iarnă caldă, în special speciile cu muguri florali formați în toamnă, precum caisul, piersicul sau cireșul. O iarnă caldă favorizează supraviețuirea dăunătorilor și patogenilor care, în mod normal, ar fi eliminați de ger. Astfel, infestările din primăvară pot fi mai severe. Pomii pot consuma rapid rezervele de carbohidrați stocate, ceea ce afectează dezvoltarea fructelor și creșterea generală.Temperaturile anormal de ridicate pot perturba repausul vegetativ al plantelor, ceea ce duce la o dezvoltare haotică în primăvară. Această dereglare crește sensibilitatea culturilor la fenomene meteo extreme.
Iernile calde permit dăunătorilor și agenților patogeni să supraviețuiască și să se reproducă, ceea ce amplifică riscul de infestare și de boli la începutul sezonului agricol.