DUMITRU GALUPA: Pădurile Moldovei devin resursă strategică

Pădurile Republicii Moldova nu mai pot fi tratate doar ca resursă naturală sau sector economic, ci trebuie privite ca infrastructură esențială pentru apă, sol și echilibrul climatic. Mesajul a fost formulat de expertul în economie forestieră Dumitru Galupa, care a vorbit despre rolul serviciilor ecosistemice și despre necesitatea extinderii fondului forestier, în contextul presiunilor tot mai mari generate de schimbările climatice.
 
În perioada următoare, pentru Republica Moldova nu va mai conta doar cât costă apa, ci dacă o vom avea. Iar pădurea este unul dintre principalele sisteme naturale care contribuie la reținerea apei, la reglarea umidității și la protejarea solului. Dacă nu intervenim prin extinderea suprafețelor împădurite și printr-un management corect, vom pierde aceste funcții esențiale, a subliniat Dumitru Galupa, În cadrul Forumului Național Al Pădurilor 2026, organizat de Facultatea de Științe Agricole, Silvice și ale Mediului.

 
Intervenția a pus accent pe rolul complex al pădurilor, dincolo de exploatarea lemnului. Expertul a explicat că pădurile generează un set larg de beneficii, de la reglarea climei și protecția hidrologică până la prevenirea eroziunii și asigurarea condițiilor de trai.
 
Serviciile ecosistemice reprezintă, în esență, fluxul de bunuri și beneficii pe care pădurea le oferă societății, fie direct, fie indirect. Vorbim despre servicii de furnizare, de reglare, culturale și de suport. Toate aceste funcții sunt interconectate și susțin viața economică și socială, chiar dacă nu sunt întotdeauna vizibile în mod direct în piață, a explicat acesta.
 
În același timp, Galupa a atras atenția că, în Republica Moldova, aceste servicii sunt încă insuficient valorificate din punct de vedere economic, iar piața recunoaște în principal doar produsele tradiționale, precum masa lemnoasă.
 
Avem foarte multe servicii ecosistemice, dar piața funcționează doar pentru câteva dintre ele – lemnul, produsele nelemnoase, parțial carbonul. În rest, beneficiile rămân în afara circuitului economic, deși contribuția lor este majoră. De aceea, este nevoie de metodologii clare de evaluare și de mecanisme prin care aceste servicii să fie recunoscute și susținute, a precizat expertul.
 
Un alt element evidențiat este schimbarea de abordare adusă de noul Cod silvic, care introduce o clasificare mai flexibilă a pădurilor și permite combinarea funcțiilor de protecție cu cele de producție.
 
Indiferent de clasificare, toate pădurile au un rol de protecție și contribuie la generarea de beneficii pentru societate. Noutatea este că avem acum și păduri cu funcție mixtă, de protecție și producție, ceea ce reflectă realitățile actuale – apariția proprietarilor privați și extinderea fondului forestier comunal. Alegerea modului de gestionare devine astfel mai flexibilă, dar și mai responsabilă, a menționat Dumitru Galupa.
 
În contextul degradării terenurilor, expertul a subliniat că una dintre cele mai urgente direcții este extinderea suprafețelor împădurite, în special pe terenurile erodate.
 
Republica Moldova se confruntă cu un nivel ridicat de eroziune a solului, iar fără intervenții concrete situația se va agrava. Împădurirea acestor terenuri nu este doar o măsură ecologică, ci una economică și strategică. Pădurea stabilizează solul, reduce pierderile de umiditate și contribuie la refacerea fertilității, a explicat acesta.
 
Totodată, Galupa a făcut referire la necesitatea creșterii rezilienței pădurilor existente, prin intervenții de reabilitare și prin integrarea inovațiilor tehnologice.
 
Trebuie să ne concentrăm pe reabilitarea arboretelor degradate, pe dezvoltarea cercetării și pe aplicarea unor tehnologii moderne. În același timp, este important să valorificăm mai eficient produsele și serviciile pădurii. Fără aceste intervenții, nu vom putea face față presiunilor climatice care se intensifică de la an la an, a spus expertul.
 
În plan economic, acesta a atras atenția asupra unui aspect pragmatic: în prezent, lemnul rămâne resursa principală care susține financiar sectorul, inclusiv prin rolul său în securitatea energetică.
 
Putem vorbi despre valorificări superioare și produse cu valoare adăugată, dar nu trebuie să ignorăm realitatea – lemnul de foc rămâne o resursă esențială pentru populație. Este o problemă energetică pe care trebuie să o gestionăm corect, în paralel cu dezvoltarea altor forme de valorificare, a punctat Dumitru Galupa.
 
Mesajul general transmis este că dezvoltarea fondului forestier trebuie privită ca o investiție strategică, nu doar ca o politică de mediu. În lipsa unor intervenții consistente, Republica Moldova riscă să piardă nu doar suprafețe de pădure, ci și capacitatea de a-și proteja resursele naturale fundamentale.
 
Pădurea este, în esență, o umbrelă care protejează tot ceea ce ține de echilibrul natural. De modul în care o gestionăm depinde capacitatea noastră de a asigura un echilibru între dezvoltarea economică și conservarea resurselor. Fără această umbrelă, costurile pentru societate vor deveni mult mai mari decât ne imaginăm astăzi, a concluzionat expertul.