Este important ca noi, societatea civilă să nu implicăm în consultările publice și să venim cu recomandări pentru a putea fi stabilit legislativ, mai ales că direct conectați cu producătorii agricoli și cunoaștem care sunt necesare lor reale. Avem obligația în fața membrilor noștri de a le reprezenta și apăra interesele, a menționat Aurelia Bondari, directorarea executivă FARM, la deschiderea atelierului.
Membrii Rețelei FARM, împreună cu echipa națională au analizat cu atenție fiecare punct al Planului MAIA și priorități alese de acesta pentru anul 2023. O parte dintre propuneri au trecut fără prea multe comentarii și observări, iar altele au stârnit discuții lungi și chiar nemulțumiri.
La prima vedere planul de acțiuni este unul complex și include toate domeniile din agricultură care necesită atenție sau de a fi reformate. Dar, pe de altă parte, cel mai mult contează felul în care aceste inițiative vor fi implementate și cât de mult vor corespund instrumentelor și metodelor propuse cu realitatea din Republica Moldova, a accentuat Petru Ionel, directorul executiv al Organizației Regionale FARM, Nisporeni.
Cele mai multe discuții a stârnit punctul 14.24 din Planul de acțiuni, care prevede crearea Instituției Publice „Centrul de Consultanță Agricolă”. Potrivit membrilor FARM, această idee este una necesară și utilă, dar în același timp, ei susțin că autoritățile trebuie să țină cont de una dintre principalele probleme pe care le avem – lipsa specialiștilor în acest domeniu, în special a unui personal calificat ce ar corespunde necesităților de modernizare a sectorului.
Legea privind subvenționarea, de asemenea a fost un subiect care a provocat dezbateri și în același timp nemulțumirea reprezentanților organizațiilor regionale FARM. În mod special, art.4 din Capitolul I , care se referă la subiecții eligibile pentru subvenționare și dimensiune economică a acestora a celor mai multe reacții. Membrii FARM sunt convinși că plafonarea prevăzută în noua Lege de Subvenționare îi dezavantajează pe producătorii micro și și în același timp, nu corespund cu realitatea economică a țărilor.
Potrivit art.4, subiecții subvenționării sunt:
- fermier micro – fermier care are cel mult 9 salariați și realizează o cifră anuală de afaceri de până la 18 milioane de lei;
- fermier mic – fermier care are cel mult 49 de salariați și realizează o cifră anuală de afaceri până la 50 milioane de lei;
- fermier mijlociu – fermier care are cel mult 249 de salariați și realizează o cifră anuală de afaceri de până la 100 milioane de lei;
- fermier mare – fermier care depășește cumulativ condițiile de stabilitate pentru fermierul mijlociu;
Acest clasament, în mod automat include producătorii mari și medii în categoria de „fermieri micro” și „fermieri mici” și oferă beneficiul unui prim suport financiar din partea statului. Într-un final, aceștia vor absorbi cea mai mare parte din bugetul prevăzut pentru subvenționare, iar producătorii cu adevărat mici, vor rămâne marginalizați.
Astfel, membrii Rețelei FARM susțin ideea ca în categoria fermierilor micro să fie persoane juridice care au o cifră de afaceri anuală care nu depășește un milion de lei și un număr de până la 9 angajați, inclusiv zilierii – acest plafon este mai aproape de realitatea economică a Republicii Moldova.
În cadrul ședinței, sa discutat și necesitatea majorării Fondului de Subvenționare, așa cum noua lege prevede că aceleași rezerve să susțină și APL-urile, GAL-urile și instituțiile publice din mediul rural.
Toate recomandările și propunerile apărute în timpul atelierului de lucru FARM, urmează să fie expediate către organele reprezentative.
Evenimentul a avut loc în format online, la data de 24 ianuarie, la care au fost prezenți membrii tuturor celor 9 Organizații Regionale FARM.