ÎNMULȚIREA COACĂZULUI. Pepiniera de coacăz: sectorul plantație-mamă, școala de înmulțire

Coacăzul este o specie care se înmulţeşte uşor pe cale vegetativă prin: marcotaj vertical, orizontal şi arcuit, butaşi lignificaţi şi verzi, despărţirea tufelor, ltoire şi culturi de ţesuturi in vitro.

Coacăzul roşu se înrădăcinează mai greu, comparativ cu coacăzul negru. Cea mai răspândită metodă de înmulţire a acestuia este prin butaşi lignificaţi.

Pepiniera de coacăz este compusă din 3 sectoare tehnologice: sectorul plantație-mamă, școala de înmulțire (școala de butași) și 5 sole de asolament.

Plantaţia-mamă de coacăz negru, asemenea plantaţiei de fructe, este înfiinţată cu material săditor devirozat de categorii superioare, izolat de alte plantaţii de coacăz cel puţin la 1,5-2 km, şi inclusă în circuitul de rotaţie al speciilor cultivate (asolament). Plantaţia-mamă de coacăz-negru de tip obişnuit se înfiinţează pentru o perioadă de exploatare de 5-6 ani, iar plantaţia-mamă intensivă pentru o perioadă de exploatare de 3 ani.
Pentru plantare se admit numai butaşi înrădăcinaţi de categoria „prebază” și „bază” bine dezvoltaţi, de soiuri înregistrate şi de perspectivă.

Pregătirea terenului pentru înfiinţarea plantaţiei-mamă de coacăz se face cu 1,5-2 luni înainte de plantare prin desfundarea, fertilizarea şi mărunţirea solului. Sub arătură se introduc îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu PK câte 100-150 kg/ha. Până la plantare, solul se lucrează ca ogor negru.

Înainte de plantare terenul se împarte în tarlale cu suprafaţa de 1-4 ha, iar în interiorul tarlalelor în parcele cu lungimea de 50 m sau 100 m, despărţite perpendicular rândurilor cu alei tehnologice late de 2-3 m. Distanţele de plantare între rânduri în plantaţia obişnuită pot fi de 2,5-3,0 m, iar pe rând de 0,7-1,0 m. În plantațiile intensive moderne distanţele dintre rânduri sunt de 1,25-1,50 m, iar între plante pe rând 0,3-0,5 m, în funcţie de vigoarea de creştere a soiurilor.

Deoarece coacăzul începe vegetaţia foarte devreme, timpul ideal pentru plantare este toamna, plantarea de primăvară fiind mai puţin preferabilă.

Săparea gropilor. Pe terenul pregătit pentru înfiinţarea plantaţiei-mamă de coacăz negru, gropile cu dimensiunile de 30/30/30 cm se fac cu puţin timp înainte de plantare sau în ziua plantării, pentru a nu se pierde umezeala acumulată în sol.

Gropile se sapă manual cu hârleţul, mecanic cu burghiul sau plantarea se face cu burghiul hidraulic.

Plantarea butașilor. La plantare, rădăcinile butaşilor se fasonează, se mocirlesc cu amestec de apă, pământ galben şi balegă proaspătă de vită (3 părţi de pământ, 2 părţi de balegă de vită şi apă, până se obţine o pastă de consistenţa smântânii). Mocirlirea asigură o aderenţă mai bună a particulelor de pământ din jurul rădăcinilor, pentru a menţine o umiditate mai ridicată şi hrană în zona lor. Butaşii pregătiţi se aşează în gropi cu rădăcinile orientate vertical, fără a fi îndoite, coletul mai jos cu 5 cm față de nivelul solului pentru a obţine mai multe ramuri pentru formarea tufei. Se adaugă pământ fertil şi se tasează bine în jurul plantei, apoi se udă cu 6-8 litri de apă. Tulpinile se scurtează la 2 muguri deasupra suprafeţei solului  şi se muşuroiesc cu pământ cu 2-3 cm deasupra ultimului mugure. Urmează afânarea solului, iar la necesitate şi  udarea cu norma de 250-300 m 3 /ha.

Îngrijirea plantaţiei pentru butaşi. În anul întâi de vegetaţie plantele se prind şi cresc moderat. În luna august se face controlul fitosanitar şi identificarea soiurilor, iar toamna completarea golurilor.

În anul doi, primăvara, până la dezmugurire, ramurile anuale, cu vigoarea de creştere slabă, se suprimă, iar cele cu creştere mai bună se scurtează la 2-3 muguri bine dezvoltaţi din care pe parcursul vegetaţiei cresc lăstari viguroşi, utili pentru pregătirea butaşilor.

Din anul doi se înlătură toate inflorescenţele de pe plantele din plantaţie. Recoltarea ramurilor pentru butaşi se efectuează toamna, după căderea frunzelor. Sunt recoltate numai ramurile anuale bine dezvoltate, cu diametrul la bază nu mai mic de 8-10 mm. Acestea se taie, lăsându-se la bază 2-3 muguri bine dezvoltaţi, sau de la colet.

Ramurile colectate se leagă în pachete și se expediază la locul pentru pregătirea butaşilor. Primăvara devreme se suprimă toate ramurile slab dezvoltate, tăindu-le la nivelul coletului. În anii următori, procesul de recoltare a ramurilor anuale utile pentru butaşi se repetă.

Pregătirea și stratificarea butașilor. Butaşii reprezintă segmente de ramuri anuale cu lemnul bine copt, lungimea 18-20 cm şi diametrul la bază nu mai mic de 7-8 mm.

Tăietura din partea bazală se face perpendicular axului, la 3-5 mm sub mugure, iar din partea superioară la aceeaşi distanţă deasupra mugurelui, sub un unghi de aproximativ 30.

Butaşii se leagă în pachete a câte 50-100 bucăţi, se etichetează și se expediază la locul plantării sau se pun la păstrare în frigider, subsoluri, stratificaţi cu nisip pe terenul de păstrat, aşezaţi vertical în tranşee, stratificaţi cu sol mărunţit, udaţi abundent şi muşuroiţi, cu înălţimea bilonului de 12-15 cm.

Productivitatea plantaţiilor-mamă de coacăz negru în perioada de exploatare este de 200-500 mii de butaşi/ hectar.

Școala de butași. Pentru înfiinţarea şcolii de butaşi terenul se pregăteşte în prealabil. Acesta trebuie să fie fertil şi foarte bine afânat, mărunţit şi inclus în asolament.

Marcarea rândurilor se face cu ţăruşi de lemn de 30-40 cm lungime, care se bat la capetele parcelei, aliniaţi la o distanţă de 70-90 cm unul de altul. Pentru plantare se folosesc sârme sau șfori, pentru a obține rândul drept, menținând distanţele de 10-12 cm între butaşi pe rând.

Plantarea butaşilor lignificaţi se va face în şanţuri prin înfigere în aşa mod ca la suprafaţa solului să rămână 1-2 muguri. După plantare butașii se udă şi se muşuroiesc, se poate aplica şi un strat de mulci care primăvara se înlătură.

În perioada de vegetaţie butașii se îngrijesc corespunzător: se irigă pe măsură necesităţilor, se afânează solul, se distrug buruienile, se urmăreşte starea fitosanitară şi, în funcție de necesitate, se aplică îngrăşăminte foliare.

Toamna butaşii înrădăcinaţi se defoliază manual, se scot, se sortează, se leagă în mănunchiuri a câte 25 bucăţi şi se transportă la locul destinat înfiinţării unei noi plantaţii de coacăz.

Materialul săditor de coacăz (butași înrădăcinați), care provine de la materialul amelioratorului, conform etapelor de multiplicare se clasifică după: Categoria biologică, Starea fitosanitară și categoria de calitate.

Bibliografie: CULTURA ARBUȘTILOR FRUCTIFERI ȘI CĂPȘUNULUI. Grupul de autori: Balan Valerian, doctor habilitat, profesor universitar; Sava Parascovia, doctor în științe agricole, conferenţiar cercetător; Calalb Tatiana, doctor habilitat, profesor universitar; Ciorchină Nina, doctor în științe biologice, conferenţiar cercetător; Cumpanici Andrei, doctor în științe tehnice, conferenţiar universitar; Dodica Dmitri, Coordonator de Proiect; Roşca Ion, doctor în științe biologice, conferenţiar cercetător; Todiraș Vladimir, doctor habilitat, conferențiar cercetător; Zbancă Andrei, doctor în științe economice, conferențiar universitar.