Subiectul a fost discutat la Terra Moldova Expo 2026, în cadrul panelului „Integrarea europeană și agricultura Moldovei: Schimbări, provocări și oportunități”, la care au participat reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, ANSA, Asociației Moldova Fruct și companiei PDG Fruct.
Potrivit Alionei Castraveț, auditul anunțat pentru luna octombrie va viza două domenii în care Republica Moldova nu a mai trecut printr-o asemenea procedură. Reprezentanta ANSA spune că programele de monitorizare trebuie să arate ce riscuri au fost identificate în țară și ce măsuri sunt luate pentru gestionarea lor.
În luna următoare vom avea un audit al Comisiei Europene pe două aspecte foarte importante: utilizarea produselor de uz fitosanitar și sănătatea plantelor. Programele de monitorizare sunt dovada că noi, ca autoritate, cunoaștem situația din țară: care sunt problemele, cât de frecvent apar și ce acțiuni trebuie întreprinse pentru a reduce riscurile. Conformarea producătorilor este o parte esențială a acestui proces, a spus Aliona Castraveț.
Ea a precizat că cerințele de calitate și cele fitosanitare sunt introduse treptat, pentru ca operatorii să se poată adapta. Un punct central este respectarea regulilor de utilizare a produselor fitosanitare. Potrivit reprezentantei ANSA, lista națională a substanțelor active admise a fost aliniată la cea aplicată în Uniunea Europeană.
Când vorbim despre alinierea la cerințele europene, vorbim în mare parte despre activități pe care fermierii le desfășoară deja în fiecare zi. Ceea ce trebuie consolidat este evidența acestor activități și trasabilitatea rezultatelor. ANSA evaluează riscurile și își planifică programele de monitorizare în domeniul sănătății plantelor, al sănătății animalelor și al siguranței alimentelor, a explicat Aliona Castraveț.
Din perspectiva producătorilor de fructe, respectarea cerințelor legale este doar o parte a pregătirii pentru piață. Zinaida Plămădeală, directoare de marketing și export la PDG Fruct, spune că fiecare client discută despre reziduurile de pesticide, iar livrările către rețelele comerciale presupun volume suficiente, loturi omogene și verificări repetate.
De la început am știut că ne orientăm spre export și am început să învățăm cerințele piețelor pe care vrem să ajungem. În fiecare discuție comercială apare subiectul reziduurilor de pesticide: ce substanțe au fost utilizate și ce reziduuri pot fi identificate în produs. Acest lucru ne obligă să investim în specialiști și într-un proces de producere bine organizat. La export se cer și volume mari, loturi omogene, produse care să aibă aceeași calitate de la o livrare la alta, a declarat Zinaida Plămădeală.
Potrivit ei, certificările solicitate de unii cumpărători și verificările făcute direct de clienți influențează accesul la rețelele de magazine. Plămădeală a menționat standarde precum GLOBALG.A.P., GRASP și SMETA, subliniind că relațiile comerciale de durată se construiesc prin respectarea constantă a cerințelor asumate.
Produsul este testat și verificat înainte să ajungă la consumator. Avem clienți care vin să controleze procesele chiar dacă deținem certificările solicitate de rețelele cu care lucrăm. Trebuie să fim credibili în fața cumpărătorului: să livrăm calitatea și volumele convenite, astfel încât să putem construi parteneriate care durează ani, nu doar să realizăm o vânzare, a adăugat reprezentanta PDG Fruct.
Iurie Fală, directorul executiv al Asociației Moldova Fruct, a atras atenția că producătorul trebuie să poată arăta cum a obținut marfa pe care o vinde: ce tratamente a aplicat, cum a folosit îngrășămintele, apa și celelalte resurse. Asociația a elaborat, cu sprijinul unui proiect GIZ, trei ghiduri de producere integrată a fructelor și un model de registru al livezii.
Fiecare producător care dorește să ajungă pe o piață exigentă trebuie să demonstreze că respectă regulile de siguranță alimentară și că ține evidența lucrărilor. Cumpărătorul are nevoie de dovezi privind trasabilitatea proceselor de producție. Registrul livezii poate reuni informațiile despre utilizarea produselor fitosanitare, a îngrășămintelor, a apei și a altor resurse. Dacă este ținut în format electronic, fermierul poate extrage mai ușor datele necesare pentru ANSA sau pentru certificări precum GLOBALG.A.P., a spus Iurie Fală.
El a îndemnat producătorii să își planifice investițiile pe termen lung și să se asocieze, pentru a putea produce și comercializa volumele cerute de piețele externe. Potrivit acestuia, evidența modului în care sunt utilizate resursele va avea o importanță tot mai mare și în accesarea sprijinului pentru investiții.
Ina Butucel, secretară generală adjunctă a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, a explicat că apropierea de Uniunea Europeană presupune schimbări atât în cerințele pentru produse, cât și în modul de acordare a sprijinului financiar. Noul program strategic pentru agricultură, aferent perioadei 2026–2030, stabilește principii de susținere apropiate de cele ale politicii agricole comune. În paralel, statul pregătește instituțiile și sistemele necesare pentru gestionarea unor eventuale fonduri europene.
Nu este suficient să existe resurse financiare disponibile. Trebuie să putem demonstra că avem instituțiile și mecanismele prin care banii sunt alocați și monitorizați corect, iar fermierii trebuie să fie pregătiți să îndeplinească cerințele aferente. Lucrăm la sisteme care să permită evidența beneficiarilor eligibili, a parcelelor agricole și a animalelor pentru care ar putea fi acordate plăți. În același timp, producătorii trebuie să poată demonstra că respectă cerințele privind siguranța alimentelor, sănătatea plantelor, mediul și, după caz, bunăstarea animalelor, a declarat Ina Butucel.
Reprezentanta ministerului a menționat și proiectele investiționale avute în vedere prin Planul de creștere economică, inclusiv „Livada Moldovei 2”, proiecte pentru modernizarea și extinderea irigațiilor și un nou proiect IFAD destinat sprijinirii fermierilor mici.
Pentru agricultori, mesajul practic al discuției este să înceapă pregătirea de la nivelul fermei: să verifice produsele folosite, să țină la zi evidența lucrărilor și să poată identifica proveniența fiecărui lot. Auditul anunțat pentru octombrie privește sistemul de monitorizare al țării, dar capacitatea fiecărui producător de a demonstra cum a obținut marfa contează deja în relația cu autoritățile și cu cumpărătorii.